Biblia satanica, editie exclusiv online (2009)

Anton Szandor LaVey

Biblia Satanica

(editie exclusiv online)

Traducere din lb. engleza §i comentarii

de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§

Teologie pentru azi

Bucure§ti
2009

Traducerea de fa^a s-a facut dupa edrfia car^ii din 1976
§i reprezinta o reeditare a edrfiei originale, adica a aceleia din
1968.

Motivarea traducerii

Am tradus aceasta carte, pentru ca sa aruncam in aer
mitul car^ii cu puteri miraculoase a satanismului §i sa aratam,
de fapt, cat de banala este in con^inutul ei anticre§tin.

Ea este un auxiliar la cartea noastra Lumea
postmodernd si depersonalizarea omului, pentru ca sa se
inteleaga mult mai coerent discutia despre satanismul
postmodern, cuprinsa in capitolul al 2-lea al cartii.

Scurta prezentare

Numit de catre adep^ii sai §i Papa eel Negru [The Black
Pope], Anton La Vey §i-a inceput cariera de Mare Preot al
Bisericii Satanei pe cand avea numai 16 ani §i canta la orga
intr-un pare de distrac^ii:

Intr-o sdmbata noapte am vazut un bdrbat care poftea
la niste fete pe jumdtate goale, care dansau in timpul
carnavalului, iar duminicd dimineaia am cdntat la orga
pentru niste evanghelisti, sub o cortind [improvizatd] ', ca si de
alte ddfi la carnaval, si am vazut bdrbaii, ca si acela de seara
trecutd, care stdteau in band impreund cu sofiile si copiii lor,
cerdnd lui Dumnezeu sd ii ierte si sd ii curdieascd de poftele
lor trupesti. Sdmbata viitoare, tot noaptea, ei s-au intors din
nou la carnaval, pentru ca sd revind apoi si sd ceard
indulgenid [de la Dumnezeu]. Astfel mi-am dat seama ca
Biserica crestind este plind numai de ipocrifi si ca oamenii cu
o naturd carnald / libidinoasd vor afardfdin eaj!

Chiar daca era foarte tanar, calea pe care trebuia sa o
urmeze ii devenise foarte clara. A§a a ajuns, ca in ultima
noapte a lui aprilie 1966, numita Noaptea Walpurgicd
[Walpurgisnacht], o sarbatoare foarte importanta pentru cei
care cred in vrajitorie, La Vey sa se rada in cap, dupa vechea
tradi^ie a calailor [executioners] §i sa anun^e infiin^area
Bisericii Satanei. El i§i daduse seama ca e nevoie de o
biserica, care trebuie sa reca§tige trupul omului §i dorin^ele
sale trupesti ca obiecte de venerare.

Daca venerarea lucrurilor trupesti produce atdta
pldcere, spunea el, atunci trebuia sd existe si un templu, care
sd prosldveascd ingdduinia pentru pldcere.

Cuprinsul cdr^ii

Introducere, de Burton H. Wolfe 6-19.

Prefata 20-21.

Prologul car^ii 22-23.

Cele noua porunci satanice 24.

Focul. Cartea Satanei. Cuvantarea infernala. I. II. III.
IV. V 25-32.

Aerul. Cartea lui Lucifer. Iluminarea 33-103.

I. Aten^ie! : Moarte lui Dumnezeu sau via^a 34-37.

II. Elibereaza-te de Dumnezeu §i fii tu insu^i 38-39.

III. Cateva evidence ale noii ere satanice 40-49.

IV. Iadul, Satana §i cum sa-^i vinzi sufletul 50-57.

V. Iubire §i ura 58-59.

VI. Sexul satanic 60-69.

VII. Nu to^i vampirii sug sange 70-75.

VIII. Indulgent [fa^a de trup]...nu constrangere [a
lui] 76-82.

IX. O alternative la sacrificiul uman 83-87.

X. Via^a dupa moarte ca implinire a egoului 88-92.

XL Sarbatorile religioase 93-95.

XII. Messa/Liturghia satanica 96-103.

Pamantul. Cartea lui Belial. Stapanul
Pamantului 104-132.

I. Teoria §i practica magiei satanice. Definrfia §i scopul
magiei mici §i mari 104-109.

II. Trei tipuri de ritualuri satanice 110-113.

III. Ritualul destinderii intelectuale sau al
Dormitorului 1 14-115.

IV. Ingredientele folosite la piesa de magie
satanica 1 1 6- 122.

A. Dorinta 116-117.

B. Sincronizarea 117-119.

C. Imaginile 119-120.

D. Conducerea 120-121.

E. Factorul de echilibru 121-122

V. Ritualul satanic 123-132.

A. Cateva lucruri, care trebuie implinite inainte de a
incepe ritualul 123 .

B. Cei 13pasi 123-126.

C. Lucrurile folosite in cadrul ritualului
satanic 127-132.

Apa. Cartea lui Leviatan. Furiosul marii 133-155.

I. Invocarea Satanei 134.

II. Numele infernale 135.

III. Invocarea duhurilor care aduc placerea 136.

IV. Invocarea duhurilor care aduc
nimicirea/distrugerea 137.

V. Invocarea duhurilor care aduc
compasiunea 138.

VI. Limba enohica §i cheile enohice 1 . Cele 19 chei
enohice, prezentate in ordinea lor 139-155.

Prima cheie 140-141 .

A doua cheie 141.

A treia cheie 142.

A patra cheie 142.

A cincia cheie 143-144.

A §asea cheie 144-145.

A §aptea cheie 145-146.

A opta cheie 146.

A noua cheie 146-147.

A zecea cheie 147-148.

A unsprezecea cheie 148-149.

A doisprezecea cheie 149-150.

A treisprezecea cheie 150.

A paisprezecea cheie 150-151

A cincisprezecea cheie 151.

A paisprezecea cheie 151-152.

A §aptesprezecea cheie 152.

A optsprezecea cheie 153.

A nouasprezecea cheie 153-155.

1 Se refera la Sfantul Enoh al Vechiului Testament.

Introducere

Intr-o seara, in iarna anului 1967, am sofat pana in San
Francisco ca sa il aud pe Anton Szandor LaVey conferen^iind
in deschiderea unei intalniri a Ligii pentru libertate sexuala.

Fusesem atras de un articol dintr-un cotidian, care il
descria drept Papa eel Negru al Bisericii Satanei, care boteza,
cununa si facea inmormantari care erau inchinate diavolului.
Pe atunci scriam la o revista de avangarda si doream sa scriu
un articol despre LaVey si despre paganii contemporani lui,
pentru ca, dupa cum se stie, povestile despre diavol au fost
intotdeauna „subiecte bune" de scris, asa cum se spune la
oras.

El nu practica arta neagra, ca sa relev in mod
preponderent acest lucru si, din acest punct de vedere, nu
aducea nimic nou sub soare. Existasera deja secte, care
slujeau diavolului si culte pre-crestine ale vrajitorilor.

In secolul al XlX-lea, in Anglia, existase clubul Focul
Iadului, care avea legaturi cu coloniile americane prin
Benjamin Franklin si astfel de lucruri dobandisera o anume
notorietate. In primii ani ai secolului al XX-lea s-a tusat pe
titulatura lui Aleister Crowley, aceea de eel mai rau om al
lumii iar in anii 1920-1930 aparuse in Germania „Ordinul
negru".

Insa, in mod evident, La Vey si organiza^ia lui de noi
fausti, da vechii pove§ti alte doua capitole surprinzatoare:
primul, prin aceea ca blasfemiaza, atunci cand se
autointituleaza bisericd, un termen care i-ar face sa fie afilia^i
crestinata^ii mai degraba, decat sabatului traditional al
satanismului si al stiin^ei vrajitoriei iar, al doilea, prin aceea
ca practica magie neagra pe fa^a, in vazul tuturor si nu la
intuneric.

Atunci cand am aranjat o intalnire preliminara cu
LaVey, pentru a-i lua un interviu referitor la movable sale
eretice, primul pas pe care 1-am facut in ac^iunea mea
jurnalistica a fost decizia de a-1 privi si asculta pe acesta,
aidoma unui membru oarecare al auditoriului sau.

El descrisese deja in cateva ziare cum ca, la inceput, ca
circar (fusese dresor de lei si iluzionist ), ca si aceea, ca el se

inchipuia pe sine drept reprezentant al diavolului pe pamant.
Pentru acest motiv am incercat sa aflu ce 1-a determinat prima
data sa devina un satanist cu adevarat, un iluzionist sau un
saltimbanc.

Fusesem deja inrfiat in afacerile organiza^iilor oculte de
catre anumi^i oameni. Una dintre persoane, Jeane Dixon,
proprietareasa mea, dorise sa scrie despre ele inainte ca sa o
faca Ruth Montgomery. Insa eu consideram ca toate sunetele
oculte pe care le scot, scalambaielile lor §i trucurile pe care le
fac nu sunt vrednice ca sa imi pierd vreo cinci minute scriind
despre ele, ca, de fapt, nici despre toate celelalte forme de
trucuri ala hocus-pocus.

To\\ oculti§tii pe care ii intalnisem sau pe care ii
auzisem vorbind se credeau vazatori, profefi §i i§i amestecau
vrajile cu o presupusa putere mistica primita de la Dumnezeu,
comunicata in mod spiritual. LaVey insa radea de to^i ace§tia,
daca incerca vreunul sa il ofenseze cu ceva, aparand peste tot
in paginile ziarelor ca un vrajitor negru, care se bazeaza in
munca sa pe latura intunecata §i trupeasca a naturii omene§ti.
Asta facea ca sa se observe, in mod pregnant, ca in biserica
lui nu existd nimic spiritual.

Cand 1-am auzit insa pe LaVey vorbind pentru prima
oara am realizat inca odata, ca el nu are nimic de-a face cu
afacerile oculte de care §tiam. El nu avea nimic de-a face cu
lumea metafizica. Avea o franche^e brutala, atunci cand
vorbea §i in^elegeai imediat, ca este un tip pragmatic, relativist
§i, mai presus de toate, era unul rationalist.

Insa, cu siguran^a, era un ne-ortodox, pentru ca atenta la
fundamentul slujirii religioase, era impotriva reprimarii laturii
carnale a oamenilor §i avea o pretinsa credinia in tot ceea ce
tine de existen^a ca atare, una fundamentata pe preocupari pur
materiale.

Era, de-o potriva, plin de o ironie plina de sarcasm la
adresa a tot ce inseamna prostie umand dar, in acela§i timp,
remarcai ca vorbe§te foarte logic. Nu era niciun true de magie
in ceea ce LaVey oferea auditoriului sau. Era un filosof in
adevaratul sens al cuvantului, care se baza in discursurile sale
pe realita^ile vie^ii cotidiene.

Ascultandu-1 am inceput sa cred ca LaVey era sincer §i,
fiind convins de personalitatea lui, am inceput sa fac o serie

de cercetari legate de ceea ce se scria despre Biserica Satanei,
abordata ca promotoarea unui nou tip de show monstruos.

Am discutat despre trupul satanismului cu LaVey,
despre istoria §i ra^iunea lui de a fi, si am incercat sa ating
problema ritualurilor de la miezul nop^ii, care se petrec in
faimoasa casa victoriana, care este sediul Bisericii Satanei. In
comparable cu cei care scrisesera despre el, eu am scris mai
multe articole substantiate in care aratam, ca nu se petrece
nimic acolo din ceea ce vesteau revistele respectabile ale
momentului. De ce? Pentru ca erau interesa^i in articolele lor
numai de problema showurilor monstruoase.

Pentru aceasta am fost numit fetiscana depravatd sau
bdiefelul de mingi de catre aceste reviste, cand in publicata
Knight din luna septembrie a anului 1968, s-a publicat primul
articol substantial despre LaVey §i despre Biserica Satanei §i
despre faptul, ca sinteza pe care a elaborat-o acesta este
transformarea vechilor legende despre demoni §i a §tiin^ei
magiei negre intr-o filosofie iar practicarea satanismului, de
catre adep^ii §i imitatorii sai se face dupa un model nou, cu
ajutorul maestrului lor §i a Bibliei pe care o au.

Acesta a fost primul meu articol din revista amintita dar
nu ultimul. Au urmat alte subiecte legate de satanism, pe care
le-am scris §i o lunga §i intima prietenie cu LaVey. A urmat
biografia pe care i-am scris-o lui LaVey, numita The Devil's
Avenger [Razbunatorul Diavolului], publicata la Pryamid in
1974.

Dupa ce cartea a fost publicata eu am devenit un
membru contribuabil §i apoi un preot al Bisericii Satanei, titlu
pe care il port cu multa mandrie §i il impart cu multe alte
persoane. Postum, acea discu^ie filosofica pe care am inceput-
o cu LaVey in 1 967 continua §i astazi.

Dupa zece ani de la intalnirea cu el am mai adaugat in
cadrul ceremoniilor noastre o muzica stranie, orga lui §i tobele
mele, transformand totul intr-un cabaret bizar, pe care 1-am
populat cu crea^iile humanoide suprarealiste ale lui LaVey.

Toate acestea se impacau foarte bine in persoana lui,
pentru ca descenden^a pe care el o avea il pregatise ca sa joace
un asemenea rol. El descindea din bunici georgieni, romani §i
alsacieni. Includem aici pe bunica lui, care era ^iganca, §i ii
povestise de legendele cu vampiri §i cu vrajitoare, din locurile

unde ea se nascuse, adica din Transilvania. Inca de pe la
varsta de cinci ani LaVey citea reviste ca Povesti vrdjitoresti
[Weird Tales] §i car^i ca Frankenstein a Mariei Shelly sau
Dracula a lui Bram Stoker. Din aceasta cauza era diferit de
ceilal^i copii de varsta lui, dupa cum spunea el, placandu-i sa
se imagineze un lider al acelora, care incalcau ordinele in
timpul mar§urilor §i a manevrelor militare.

In 1942, pe cand LaVey avea 12 ani, fiind fascinat de
solda^ii de jucarie, a inceput sa se ingrijoreze de ceea ce se
petrecea in al doilea razboi mondial. Pentru asta a inceput sa
citeasca manuale de strategic militara §i a descoperit cum
arata echipamentele de lupta ale armatei §i navele de razboi,
fapt pentru care a vrut sa cumpere a§a ceva de la un
supermarket cu alimente, ca sa piece sa cucereasca lumea
intreaga. El credea la acea data - impotriva a ceea ce Biblia
cre§tinilor spune, ca numai cei blanzi vor mo§teni pamantul -
ca aceasta se face numai de catre cei puternici.

In timpul liceului, LaVey a devenit ceea ce inseamna un
copii extrem de neobisnuit [an off-beat child prodigy]. I§i
rezerva o buna parte din timpul extra-§colar cu studii serioase
de muzica §i metafizica §i cu secretele ocultismului. La 15 ani
a devenit al doilea oboist al orchestrei simfonice de balet din
San Francisco. Plictisit de cursurile liceale LaVey renun^a la
liceu in anul al doilea §i revine acasa, dupa care se inroleaza in
trupa circului Clyde Beatty ca liftier [cage boy] dar §i ca
hranitor al leilor §i al tigrilor pe care ii avea trupa sa. Dresorul
de aici spunea, ca LaVey era impacat cu munca sa, ca a putut
dresa doua feline mari §i ca, pentru asta, a devenit asistentul
sau.

Pentru ca de mic copii avea o pasiune reala pentru arte,
pentru cultura, LaVey nu se ocupa numai de dresarea
animalelor de jungla, ci se ocupa de ele §i in culise, adica in
mod deplin. De la varsta de 10 ani inva^ase sa cante la pian
dupa ureche. Pentru ca eel pe care il avea circul atunci ca
muzician era beat de cele mai multe ori §i nu puteau sa-1
foloseasca, LaVey se propunea de unul singur sa cante in
locul lui dar, pentru ca nu ii era prea familiar instrumentul la
care canta acela, nu creea prea bine ambian^a muzicala a
reprezenta^iilor.

Acesta inva^a mai multa muzica decat muzicianul
angajat in cele din urma, in asa fel incat Beatty 1-a eliminat pe
be^iv din trupa circului si 1-a pus pe LaVey sa cante la
instrumentul aceluia.

In aceasta calitate acompaniaza Ghiuleaua umana a lui
Hugo Zachinni si Marele Papu§ar al lui Wallenda si alte
piese. Pe la 18 ani LaVey a parasit circul pentru un pare de
distrac^ii. El a devenit asistentul unui magician de la care a
inva^at hipnoza si a studiat, pe mai departe, ocultismul.

LaVey era o curioasa intretaiere intre o via^a
nesofisticata, brutala, ca o muzica a pamantului, unde puteai
mirosi animalele salbatice si pulberea pamantului si, in acelasi
timp, intalnirea cu o domnisoara insemna un accident sau
moarte. Pe de o parte erau intamplarile adolescen^ei si ale
maturita^ii sale iar, pe de alta parte, sopronul celor care
imbatranisera, dar aveau aceleasi haine. Via^a lui era o lume
care te facea sa ai atrac^ie spre magie dar, in acelasi timp, el a
lucrat magia in partea intunecata a min^ii umane.

Poate ca tocmai aceasta stranie combinare a tuturor
acestor influence 1-au facut sa inceapa sa vada astfel
umanitatea, pe cand canta in parcul de distrac^ii.

Intr-una din lungile noastre convorbiri, LaVey isi
reamintea: „Intr-o sambata noapte am vazut un barbat care
poftea la niste fete pe jumatate goale, care dansau in timpul
carnavalului, iar duminica diminea^a am cantat la orga pentru
niste evanghelisti, sub o cortina [improvizata], ca si de alte
da^i la carnaval, si am vazut barba^ii de seara trecuta, care
stateau in banci impreuna cu so^iile si copiii lor, cerand lui
Dumnezeu sa ii ierte si sa ii cura^easca de poftele lor trupesti.
Sambata viitoare, tot noaptea, ei s-au intors din nou la
carnaval, pentru ca sa se reintoarca apoi sa ceara indulgent
[de la Dumnezeu]. Astfel mi-am dat seama ca Biserica
crestina este plina numai de ipocri^i si ca oamenii cu o natura
carnala/libidinoasa vor afara [din ea], oricat de mult s-ar cura^i
sau pedepsi pentru o lumina alba a religiei".

Poate ca LaVey nu si-a dat seama atunci, ca a formulat
cea mai buna antiteza a mostenirii crestine si iudaice. Religia
lui este cea mai veche religie, mai veche decat crestinismul si
iudaismul. Insa, pana la el, religia satanica nu a fost instituita
in mod formal, printr-o concretizare a ei intr-un corpus de

10

gandire §i de rituri. Rolul lui LaVey in secolul al XX-lea a
fost tocmai acesta: de aformaliza satanismul.

Dupa ce la 21 de ani LaVey se casatore§te, adica in
1951, el abandoneaza lumea senza^ionala a parcului de
distrac^ii §i i§i gase§te o munca ce facea din el un familist.
Devine membru al departamentului de criminologie City
College din San Francisco. Prima sa slujba platita de stat este
aceea de fotograf al departamentului de police din San
Francisco. Aici, mai mult decat in oricare alta parte, a vazut
cum se dezvolta in el calea spre satanism.

„Am vazut atunci sangele, josnicia naturii umane",
povestea in partea de sfar§it a vie^ii sale. „Oameni care au
omorat pentru ni§te alune, care au infipt furculita in prietenii
lor, copii mici facu^i vrai§te de catre §oferii care i-au lovit §i i-
au lasat acolo, fugind de la locul crimei. Eram dezgustat §i
deprimat. Ma intrebam de unul singur: Unde este Dumnezeu?
Am inceput sa detest atitudinea de Sfinfi a oamenilor
impotriva violen^ei, a celor care spun ca: asa a fost voia lui
Dumnezeu".

Dupa ce a fost dezgustat timp de trei ani de crimele pe
care le vazuse ca fotograf al poli^iei metropolitane, el se
intoarce la muzica, cantand in cluburi de noapte §i teatre
pentru a-§i ca§tiga existen^a, dar continua sa se ocupe de
pasiunea vie^ii lui, adica de artele negre. O zi pe saptamana
preda lec^ii de §tiin^a arcana, vorbind despre obsesii, E.S.P.,
vise, vampiri, varcolaci, divina^ii, acte magice etc.

Subiectele atrageau tot mai mul^i oameni §i deveneau
tot mai cunoscute printre arti§ti, oameni de §tiin^a sau oameni
de afaceri. To^i ace§tia erau implica^i intr-un anume cere
magic prin cautarile lor oculte. Cercul acesta s-a coagulat
atunci cand LaVey a creat ritualurile sale magice. El citise
deja o biblioteca intreaga de lucrari care descriau
Messa/Liturghia neagra §i despre ceremoniile scandaloase ale
unor grupuri ca cele ale Cavalerilor templieri din secolul al
14-lea din Franca sau Focul Iadului §i Luceafdrul diminefii
[Golden Dawn] din secolele al 18-lea §i al 19-lea din Anglia.

Toate aceste ordine secrete aveau in comun blasfemiile,
pamfletele la adresa Bisericii creatine, rugaciunile catre
diavol, care era reprezentat ca o divinitate antropomorfa si ca
rivalul lui Dumnezeu.

11

LaVey nu credea astfel in diavol. El credea, mai
degraba, in intuneric, intr-o for^a ascunsa in natura umana,
care este responsabila de modul cum facem tot felul de lucruri
umane, o for^a pe care nicio religie §i nicio §tiin^a nu o poate
explica.

LaVey explica faptul, ca Satana este „un spirit al
progresului, inspiratorul celor mai mari momente ale
dezvoltarii civiliza^iei §i ale prosperarii umanita^ii. El e
spiritul revoltei, care ne face liberi, eel care ne ajuta sa ne
eliberam de toate ereziile cu care am fost contaminati".

In ultima noapte a lunii aprilie, din anul 1966, in
noaptea walpurgica, in momentul celei mai importante
sarbatori a magiei §i vrajitoriei, LaVey se barbiere§te in cap in
mod ritual - lucru care este in acord cu tradi^ia magica - §i
anun^a formarea Bisericii Satanei. Pentru a fi identificabila
slujirea/ministerul sau el i§i pune un guler clerical 2 . Gulerul
de la gat el il privea ca pe cevafoarte sfdnt. Avea de la Gingis
Han capul tuns, de la Mefistofel avea barba iar ochii sai
ingu§ti, mici ca dimensiune, ii dadeau un aer demonic §i il
aratau ca pe un adevarat preot pe pamant al Bisericii Satanei.

„Cred ca un singur lucru", se justifica LaVey, „poate fi
spus despre mine, ca slujitor al acestei biserici. Pentru cei care
au cautat magia a fost nevoie de mine doar 10 % , pe cand
90% a constat in respectabilitatea sociala a ei, de care e nevoie
in orice afacere de succes. Iar eu am propus grupului care s-a
adunat in jurul meu sa i§i foloseasca fiecare mintea sa proprie
§i sa ne impreunam energiile, acea for^a intunecata a naturii
noastre, pe care o numim Satana".

LaVey preciza de multe ori, ca toate celelalte biserici
sunt fundamentate pe slujirea spirituluil a duhului §i ca ele
neaga trupul sau intelectul. El a vazut ca era nevoie de o
biserica, care sa reca§tige umanita^ii mintea §i poftele trupe§ti
ca obiecte de venerate.

Interesul rational de sine va fi incurajat de catre el, cat
§i lupta pentru sdndtatea egoului. El a nrfeles, ca vechiul
ritual al Liturghiei negre, in cadrul caruia se satiriza slujbele
creatine este invechit pentru zilele noastre, adica, dupa cum

2 Ca preojii romano-catolici, adica gulerul acela alb de la reverendele lor.

12

spunea el, „e un fel de a bate calul mort, ca sa se scoale de
jos".

De aceea LaVey ini^iaza in Biserica Satanica un fel de
psihodrame euforice, care sa inlocuie slujbele creatine §i, prin
care, se cauta exorcizarea tuturor reprimarilor §i a inhibrfiilor
interioare de care suferim §i de care ne-am imbolnavit tot
cautand sa aflam lumina alba a religiilor. Acestea au fost ceva
revolu^ionar §i ele au atacat titlurile ortodoxe §i tradrfionale.

Devenise ceva popular sa spui: „Dumnezeu este mort".
De aceea, riturile alternative pe care le-a instituit LaVey au
dat roade, au fost func^ionale, insa au mai ramas in ritualul
satanic §i ceremonii din vechime, dar pe care le-a transformat
din aspecte negative, in care se batjocoreau diverse forme
creatine, in forme pozitive de celebrare §i cuntfire: casatoriile
satanice prin consacrarea bucuriei fa^a de trup, inmormantarile
fara mort in care se sanctificau diverse lucruri banale,
ritualurile placerii, in cadrul carora fiecare era ajutat sa-§i
satisfaca dorin^ele sexuale, ritualurile de distrugere, prin care
membrii Bisericii Satanei triumfau impotriva du§manilor
proprii.

Cu ocazia botezurilor, casatoriilor §i inmormantarilor
care se oficiau in numele diavolului, nu se punea accentul pe
ceea ce este ascuns, ci pe ceea ce era vizibil §i care nu solicita
prea mult pe participant.

In 1967 apare intr-un ziar §tirea, ca Biserica Satanei s-a
extins dincolo de oceanul Pacific, ajungand §i in Tokyo §i a
trecut §i Atlanticul ajungand sj in Paris. O fotografie cu o
femeie goala, acoperita pe jumatate de o blana de leopard,
care servea la altarul lui Satan §i pe LaVey facand o
ceremonie de nunta a fost trimisa la toate marile servicii de
presa §i la toate cotidienele din lume. Ea a aparut pe prima
pagina a ziarelor, printre care §i in ziarul Times din Los
Angeles. Rezultatul acestei publicity in masa a fost acela, ca
s-au afiliat la Biserica Satanei toate organiza^iile sataniste din
lume, oferindu-i lui LaVey un mesaj fundamental: Diavolul
este viu si arefoarte mare popularitate.

Cu toate astea, LaVey le-a spus tuturo acelora, care
doreau sa il asculte, ca diavolul din el §i din cei care il
urmeaza nu este imbracat in ve§minte ro§ii, nu are coarne,
coada §i furca in maini, cum apare in tot felul de stereotipii, ci

13

el este for^ele intunecate din natura umana §i ca pe acelea
trebuie sa incepem odata sa le in^elegem. Dar cum a explicat
LaVey infa^area demonilor din diferite vremuri, adica acea
infa^are in care ei aveau sutana neagra sau coarne?

La aceasta intrebare el a raspuns: „Oamenii au avut
nevoie de ritualuri, care aveau diferite simboluri, pe care le
gasim §i in jocurile de baseball §i in slujbele bisericii, in
razboaie, ca vehicule care sa exprime emotiile acelora, care nu
§tiu sa §i le elibereze sau nu i§i cunosc propriile lor
sentimente".

Niciodata LaVey insa nu s-a plictisit de farse. Ele erau
la ordinea zilei. In primul rand, vecinii lui LaVey s-au plans
de urletele leului sau, pe care el il tinea in casa ca pe un
animal de companie si i-au cerut sa i§i cumpere, eventual, o
pisica de dimensiuni mari iar leul sa il predea unei gradini
zoologice.

Un alt detaliu al viejii sale e acela, ca LaVey era
devotat vrajitoarelor, pentru o mul^ime de motive pe care le-
arn explicat in cartea mea Razbunatorul Diavolului, chiar
daca Jayne Mansfield a murit din cauza unui blestem al sau
fa^a de administratorul ei, avocatul Sam Brody.

LaVey o avertizase in continuu pe Jayne sa stea departe
de Brody §i de aceea s-a sim^it foarte deprimat dupa moartea
ei. O a doua moarte tragica a anilor '60 a fost aceea a sex-
simbolului Hollywoodului cu care el era foarte intim, adica a
lui Marilyn Monroe. Aceasta i-a fost iubita intr-o parte
cruciala a vie^ii sale, adica in 1948, cand el o terminase cu
parcul de distrac^ii §i canta intr-un club de striptease din Los
Angeles.

Din cauza acestor lucruri LaVey a obosit sa mai
organizeze spectacole de amuzament §i cuntfiri pentru
membrii bisericii sale. A inceput sa se familiarizeze cu
ultimele ramas^e ale fraternita^ilor europene de dinaintea
razboiului, a cunoscut filosofiile §i ritualurile existente aici
inainte de perioada lui Hitler §i in timpul acestor studii a scris
§i a realizat noi principii sataniste.

A experimentat indelung §i a aplicat in via^a lui
principiile spa^iului geometric, principii pe care el le subsuma
titulaturii: „Legea trapezoidului".

14

El a luat in batjocura, prin aceasta, pe tot felul de
excentrici, pe care ii numea: „latratori la piramide
inexistente".

A inceput sa fie chemat sa vorbeasca atat la radio cat §i
la televiziune §i, odata cu asta, a inceput sa creasca audient.a
televiziunilor iar producatorii de film s-au intors spre filmele
cu criminali satanici. In unele dintre acestea el a jucat ca actor.

Sociologul Clinton R. Sanders spunea: „niciun fel de
ocultism nu a avut un impact direct in produc^ia
cinematografica ca satanismul lui Anton Szandor LaVey.
Simbolismul sau ritualic §i esoteric sunt elemente centrale in
biserica lui LaVey §i filmele in care el a jucat contin detalii
din ritualurile satanice §i sunt pline de simboluri oculte
tradi^ionale.

Accentuarea pe ritualul Bisericii Satanice are drept
scop sa centreze puterile emoiionale in fiecare individ in
parte. In acela§i fel, ornamentele rituale, care sunt centrale in
filmele lui LaVey, sunt in mod evident mecanisme de inducere
si de concentrare emoiionald [a satanismului] in cei care le
yizioneazcC 3 .

La Vey a decis, in cele din urma, sa transfere ritualurile
sale §i altor organizatii active ale Bisericii Satanei de pe
intinsul lumii §i s-a dedicat cititului, scrisului §i predicii §i la
fel §i familia lui.

So^ia lui, Diana, era frumoasa blonda care slujea, ca
mare preoteasa a Bisericii. Fiica lui, Karla, cea cu parul negu
corb, care acum are 20 de ani, este un mare criminolog, ca §i
tatal sau odinioara, petrecandu-§i cea mai mare parte a
timpului sau cu conferint.e despre satanism in multe
univerista^i ale ^arii.

3 LaVey a mizat pe simbolismul satanic, pe aceste anti-icoane ale sale §i a ca§tigat
teren, atata timp cat a prezentat satanismul ca pe puterea oculta a fiintei noastre, pe
aspectul patimilor din noi.

El nu a spus nimic nou prin asta, pentru ca Sfintii Paring spun, ca patimile sunt
derogari de la drepta folosire a sufletului §i a trupului nostru. Noutatea lui a fosat aceea
ca a propus patimile drept adevarata noastra existenfa, de care nu trebuie sa ne temem
ci, dimpotriva, pe acestea trebuie sa le practicam §i sa ne laudam cu ele, ca factori de
evidenfiere sociald, ca factori de progres personal.

El a socializat §i a umanizat patimile din noi, le-a facut transparente in societate §i le-a
dat utilitate practica. Adica a exprimat foarte sigur §i corect mecanismul interior al
lumii capitaliste, unde trebuie sa ca§tigi prin patimile tale sau sa tragi foloase de pe
urma patimilor altora, cu multa abilitate managerial^.

15

Zeena, de care oamenii i§i amintesc din faimoasele
fotografii ale Bisericii Satanei, cand a fost botezata ca un mic
copila§, este acum este o tanara minunata, care este atrasa de
cre§terea haitelor de lupi §i de tipologiile diverse ale
sexualitatii barbatilor.

Despre ce §tia LaVey in acea perioada se poate vedea,
in mod relativ, din cartile sale de pionierat.

Prima dintre ele este Biblia Satanicd {The Satanic
Bible), care este la a 12-a edrfie (iar aceasta este a doua mea
introducere, revizuita, dupa ce am scris introducerea la prima
editie a cartii, la cea originala).

A doua carte este Ritualurile satanice {The Satanic
Rituals), care cuprinde multe lucruri nedezvaluite pana atunci,
un material complex, pe care LaVey 1-a dezgropat §i explicat
foarte mult.

A treia carte este Vrajitorul desavdrsit {The Compleat
Witch), care a ajuns un bestseller in Italia, dar a fost receptata
rau de catre editorii americani, care nu au vrut sa o publice,
pentru ca spuneau ca nu va avea cautare.

LaVey a distribuit cartea in toate organizatiile active ale
Bisericii Satanei §i, prin aceasta, toti membrii ei au putut citi
cartea in toate col^urile lumii, fapt pentru care a crescut foarte
mult numarul membrilor Bisericii Satanei.

Satanismul §i-a ca§tigat popularitatea in mod natural,
dar §i ajutat de istoriile panicarde ale diferitelor grupuri
religioase care, dorind sa avertizeze asupra pericolului Bibliei
Satanice impart.eau pe gratis Biblii creatine in campusurile
universitare §i, prin aceasta, facandu-i pe tineri ca sa se
intoarca de la calea lui Dumnezeu 4 .

Pentru ca, in mod evident, cei care vedeau in LaVey un
alt Papa Paul, aveau in minte proclama^ia de cu doi ani in
urma, unde acesta spusese ca diavolul este viu §i este o
persoana, o persoana in via^a §i prin predica sa face ca raul sa
se impanzeasca pe pamant.

4 Prefajatorul satanist al Bibliei Satanice ne vinde un pont important in aceasta fraza:
daca cineva ne ataca, nu trebuie sa ii facem reclama acelei oraganizajii, ci sa dam
raspunsul la problema in cauza, fara sa para ca dam o replica anume. Antireclama e, de
fapt, o reclama foarte buna pentru atacatorii no§tri.

16

La Vey, sus^inand ca raul este viu si nu ceva din trecut
si ca trebuie sa fim indulgent cu noi si sa ne bucuram de el, a
spus papei si grupurilor religioase panicarde:

„Oamenii, diferite organizatii, natiuni intregi fac
milioane de dolari si fara noi. Ce nu pot face ei fara noi? Fara
Biserica Satanei nu vor avea furia si puterea de a blama
resorturile interioare ale lucrurilor care se pterec astazi in
lume. Iar daca ei simt, cu adevarat, aceasta cale, atunci nu ne
pot scoate pe noi din competitie.

Ceea ce te face sa crezi, ca ei sunt niste sarlatani este
aceea, ca se bucura realmente ca ne pot exploata. §i asta,
pentru ca suntem lucruri foarte pre^ioase pentru ei. Noi ajutam
mediul de afaceri, facem sa creasca economia si aducem
milioane de dolari dar, de acestea toate, profita Biserica
crestina 5 . Noi am spus-o de multe ori si o spunem in biserica
prin cele 9 porunci satanice, ca si fiecaruia in parte, ca nu
poate exista nimicfara diavoV .

Biserica crestina trebuia sa plateasca un pre}.
Evenimentele ce trebuia sa se petreaca au fost predictibilizate
de el in prima edrfie a Bibliei Satanice, lucruri pe care le-am
trait deja. Reprimarea interioara a oamenilor a fost aceea, care
a dus la sfaramarea propriilor lor lan^uri.

Industria sexului a explodat, libidoul colectiv a fost
eliberat de orice ingradire, filmele si literatura pornografica a
inceput sa se vanda pe strazi si am putut sa o vedem acasa, in
intimitatea noastra. Oamenii au inceput sa danseze goi si, mai
ales, ore intregi. Calugarrfele si-au abandonat tradi^iile lor si
au inceput sa-si expuna picioarele la vedere si sa danseze
„Missa solemna" in varianta rock, pe care LaVey o facuse
intr-adins, pentru a face invocari satanice in timpul ei.

De atunci nu a mai incetat cautarea amuzamentului de
orice fel, pofta dupa mancare si vinuri, sinful aventurii,
bucuria fa^a de clipa de acum si din aceasta via^a.

5 La Vey era con^tient de faptul, ca organizajia sa aducea bani valoro§i lumii, ca
senzajionalismul sau se vindea bine, dar ca de ace§ti bani se bucurau guvernele §i
Bisericile creatine. Impozitarea muncii sataniste este folosita in beneficiul statelor ca
atare, ca §i in cazul pornografiei, iar noi mancam din bani murdari §i ne primim
salariile §i de acolo.

6 El, considerand ca diavolul este raul din noi §i ca acest rau se manifests §i prin el
prosperam, era normal sa creada ca diavolul, partea negativa din noi este factorul de
dezvoltare economics §i sociala al lumii.

17

S-a dovedit astfel, ca umanitatea nu dore§te sa a§tepte o
viatl de apoi, care a fost promisa ca o rascumparare a curatiei,
a puritatii personale. Adica umanitatii nu ii place ascetismul,
cenu§iul, spiritul ci, dimpotriva, capriciile vietii neopagane §i
hedoniste 7 .

Tocmai de aceea satanismul a influent.at un numar mare
de indivizi extraordinari, care sunt doctori, avocati, ingineri,
profesori, scriitori, finanti^ti, cinea§ti, actori §i actrit.e,
formatori de opinie (ca sa citez doar o parte dintre categoriile
profesionale, care imbrati^eaza satanismul) §i care muncesc la
formalizarea, perpetuarea §i infiltrarea peste tot a acestei
religii §i a modului sau de viatl.

§i nu e atat de greu ca o astfel de religie sa fie acceptata
intr-o societate, care a fost contaminate ani la rand de legi
puritane. §i, se observa faptul, ca nu exista o falsa ata§are de
aceasta religie ci, dimpotriva, se dore§te ca acest mod de viatl
sa fie transferat §i celor pe care tu ii iube§ti.

Satanismul este un indemn zgomotos la egosim §i, din
aceasta cauza, este o filosofie brutala. Fundamentul sau consta
in credint.a, ca fiiniele umane sunt egoiste din nastere, ca
viafa este o luptd pentru supravieiuire darwiniand §i ca numai
cei puternici supravieiuiesc si ca pdmdntul e condus de cdtre
cei care sunt invingdtori, adica merge pe pricipiul, ca
societatea umana este aidoma vie^ii de jungla, unde trebuie sa
supravietAiie^ti cu orice pre^.

Poti sa refuzi acest mod tran§ant, brutal de a privi
lumea, societatea, daca dore§ti. Insa acesta este fundamentul
de secole al lumii in care traim, acestea sunt condrfiile reale de
a exista in lume mai degraba, decat taramurile mistice §i
laptele §i mierea de care ne vorbe§te Biblia cre§tina.

In Biblia Satanica Anton LaVey a explicat filosofia
satanismului mai profund decat orice alt stramos. al Imparatiei
Intunericului, pentru ca a descris, cu multe detalii, ritualurile

7 Wolfe spune aici lucruri esenjiale despre lumea de acum, care are repulsie de
sfintenie §i de viaja ve§nica, dar gre§este atunci cand crede, ca nu mai exista niciunul,
care sa doreasca viaja sfanta, prin pocainja §i asceza.

Satani§tii sunt oameni, care radiografiaza corect realitatea din punctul de vedere al
decaden^ei noastre actuale. Dar nu percep §i schimbarile uluitoare pe care le aduc
lepadarea de satanismul patimilor din noi §i a ideologiei sataniste postmoderne. §tim:
nici nu ar putea sa perceapa aceste lucruri decat, daca s-ar dezice de practicarea viefii
sataniste.

18

create recent §i a explicat, in mod foarte realist, insemnele
bisericii sale.

I-a fost clar, de la bun inceput, ca foarte mul^i oameni
vor citi aceasta carte §i vor inva^a, cum sa instituie grupruri
sataniste §i cum sa ritualizeze magia neagra. Biblia Satanica §i
Ritualurile Satanice sunt nu numai car^i, care au avut de
demonstrat ceva, ci este adevarata cale a unor tradi^ii
relevante §i ca pe aceasta trebuie sa o parcurgem.

Au existat foarte mul^i imitatori ai ei, dar niciodata nu
§i-au atribuit sursele lor m§i§i, din cauza unei ra^iuni
intemeiate. De aceea, fara vreo meschinarie §i superficialitate
trebuie sa spunem, ca imitatorii au contribuit la munca de
pionierat a lui LaVey, dupa cum nu po^i fi mult timp pe pia^a
culturala, daca nu araji ca faci parte dintre arti§ti.

Avem o evident clara la aceasta data: Anton LaVey,
sco^and pe Satana din debaraua istoriei, a facut ca Biserica
Satanei sa fie intemeietoarea satanismului contemporan.

Cartea de fa^a este o prezentare pe scurt a mesajului
satanist, care anima, provoaca §i inspira astazi cu mult mai
mult, decat atunci cand ea a fost scrisa.

San Francisco,
25 decembrie 1976, anul XI satanic.

19

Prefa(a

Aceasta carte a fost scrisa, cu foarte mici excep^i, din
tratate §i car^i pastrate secret cu mare indarjire. Ea
subsmueaza informa^ia din marile carfi ale literaturii magice
§i nu ar fi decat o mare fa^arnicie sa dam vina pe cei care vor
citi aceste car^i, daca le vor gasi drept ni§te car^i dezlanate §i
scrise intr-o limba esoterica pasareasca.

Cronicile vrajitoriei §i ale magiei, care au multe
incoeren^e §i nu sunt atractive, fac obiectul prezentei car^i.
Am scris §i rescris acestea toate pentru a reda principiile
magiei albe si negre, §i am izbutit, ca in loc sa intru in
intuneric, pentru fi un promotor al vrajitoriei, care sa a§tepte,
in mod proste§te vantul, care trebuia sa vina la masa mea de
vrajitorie, ca la Ouija; in loc sa stau in pentagrama, ca sa
a§tept un demon, care este deja prezent, pentru a scutura pe
cineva fara vlaga aidoma primului rege 8 §i eu sa toe in acel
timp coada §oaricelului sj sa mananc un covrig uscat de cine
§tie cand; in loc sa suflu peste car^ile de joe, pe care le am in
mana ca sa prevad viitorul, fiind atent, ca prin ceea ce spun sa
flatez egoul celui din fa^a mea, pentru ca acela sa-§i deschida
larg portofelul; §i, in general, fara sa fac ceva care sa orbesc
ochii pro§tilor, care cred ca cunosc, eu am facut cu totul
altceva.

Adevaratul mag cunoa§te, ca literatura oculta este plina
de oasele moarte ale unor min^i fricoase §i de nenumarate
trupuri sterile, de jurnalele metafizice ale multor ipocrrfi §i de
car^ile de baza constipate ale misticilor rasariteni.

Prea mult timp satanismul magic §i filosofia sa au fost
un subiect de discu^ie pentru ochii straini de in^elegere ai unor
jurnali§ti ai caii mainii drepte.

Vechea literatura oculta a fost produsa de creiere
bolnave de frica §i de infrangere, scrisa fara ca sa se cunoasca
in mod real experien^a celor care conduc pamantul §i care, din
tronurile lor satanice, rad de noi in hohote, transmi^andu-ne
mirosul lor de mirt.

Cred ca se refera la Saul, primul rege evreu.

20

Flacarile Iadului ard insa mult mai stralucitor, decat se
spune in aceste volume stravechi pline de minciuni §i false
profe^ii. In ele nu ve^i gasi adevarul ci numai fantezii. Ele erau
bune pentru cei care le-au scris dar nu §i pentru noi, cei de
astazi.

Cee ce tu vrei sa vezi nu rfi place intotdeauna, dat tu
vrei sa vezil

Aici vei gasi gandirea satanica §i adevaratul punct de
vedere al satanismului.

Biserica Satanei,
San Francisco, Noaptea walpurgica, 1968.

21

Prologul

Dumnezeii caii mainii drepte au avut multe lupte §i
razboaie pana acum pe pamant. Fiecare dintre aceste
divinitati, alaturi de preo^ii §i slujitorii lor, au incercat sa
gaseasca in^elepciunea in propriile lor minciuni. Era inghe^ata
a gandirii religioase poate fi vazuta in intreaga perioada a
existent.ei umane.

Dumnezeii au murdarit in^elepciunea in intreaga lor
istorie §i veacul lor e eel de acum. Fiecare dintre ei, in propria
lor cale dumnezeiascd spre paradis, s-au acuzat reciproc de
erezii §i gre§eli spirituale.

Cdntecul nibelungilor nu are habar de blestemul ve§nic,
pentru ca numai cei care au gandit in termeni de bine §i rdu s-
au crezut in toate veacurile ca fiind cei buni.

Dumnezeii trecutului au devenit proprii lor demoni
pentru cei de azi. De abia fiind perceptibila lucrarea lor [in
lume], ace§tia joaca rolul oamenilor rai, demonici, care umplu
altarele lor §i platesc dajdie in templele lor. Vai, cei care de
mult timp au studiat dreptatea se fac acum ni§te slabi §i
incompetent slujitori ai diavolului! Cei care se adunau in
unitatea frdfiei fug in disperare acum spre Valhalla, ca spre
ultimul mare sinod ecumenic 9 .

Se apropie asfinfitul, amurgul dumnezeilor 10 . Corbul
nop^ii zboara chemat fiind de Loki, de eel care sta in flacarile
Walhalei §i care are la sine tridentul 11 de foe al Infernului.
Amurgul s-a petrecut deja. Acum dogore§te o alta lumina,
care ^a§ne§te din noapte §i Satana se ridica §i spune cu putere:
„Aceasta este o era a Satanei! Satana stapane§te pamantul!".

Dumnezeii nedrep^i sunt mor^i. Acum incepe diminea^a
magiei (the morning of magic) §i a in^elepciunii nepangarite

9 Autorul, probabil, se bucura de inconsistent religioasa a acelora, care ii urmeaza in
calea satanica. §i cei care il urmeaza au fost in majoritatea lor crestini, pentru ca tocmai
de aceea LaVey se refera preponderent la Dumnezeul Scripturii si la cei care nu si-ar fi
gasit implinirea in bine, ci si-o gasesc in rautate, in demonism.

10 II parafrazeaza pe Nietzsche, celebra carte a acestuia, pe care cititorul roman o
cunoaste sub titulatura de Amurgul zeilor.

Tridentul Infernului este furca cu trei colli defoc.

22

(undefiled wisdom) 12 . TRUPUL domina totul §i o mare

1 ^

Biserica va fi construita acum §i va sfinti acest nume .

Nu peste mult timp mantuirea omului va depinde
tocmai de negarea de sine (self-denial) a lui. §i acesta va
irrfelege ca lumea trupului §i viat.a vor fi pregatirea cea mare
pentru ve§nica incantare.

Satana este regele! Ave Satana! Traiasca Satana!

12 Intelepciunea nepangarita este pentru autor viaja conform cu instinctele §i patimile
noastre, viaja necenzurata de poruncile lui Dumnezeu, adica viaja deplin pacatoasa,
demonica.

13 Va incepe domnia trupescului, a adorarii trupului, a materiei in detrimentul iubirii lui
Dumnezeu §i a cautarii mantuirii.

23

Cele noua porunci satanice

1. Satana inseamna mila fa^a de trup in locul
abstinen^ei!

2. Satana inseamna via^a de zi cu zi in locul pipei cu
vise spirituale!

3. Satana inseamna in^elepciunea nepangarita in locul
prefacatoriei ipocrite!

4. Satana inseamna bunatatea celor care ii slujesc lui in
locul dragostei risipite a celor afabili!

5. Satana inseamna razbunarea in locul intoarcerii §i a
celuilalt obraz!

6. Satana inseamna responsabilitatea celor responsabili
in locul grijii pentru vampirii mintali!

7. Satana inseamna ca omul este doar un alt animal,
cateodata mai bun, dar de cele mai multe ori fiind mai rau
decat cei care merg in patru labe, care, din cauza „dezvoltarii
sale intelectuale §i a spiritului sau divin", a devenit eel mai
vicios animal dintre toate!

8. Satana inseamna tot ceea ce se nume§te „pacate",
fiindca ele conduc psihicul, mentalul sau emotiile gratificate!

9. Satana a fost eel mai bun prieten al bisericilor
dintotdeauna §i a ^inut in mana toate afacerile de pana acum! 14

In cartea noastra Lumea postmoderna si depersonalizarea omului am tradus aceste
noua porunci satanice folosind de fiecare daca expresia Satana cere, ca §i cand LaVey
ar fi vorbit despre o fiinfa §i nu despre presupuse calitafi demonice ale fiinjei umane.
Aici insa am vrut sa fim mult mai aproape de textul american, de textul recept al
Bibliei Satanice, fapt pentru care am folosit de fiecare data expresia Satana inseamna,
pentru a arata ca cele noua porunci satanice se refera la patimile din noi care reprezinta
satanismul, adica esenja dogmaticd a Bisericii Satanei.

Insa ultima dintre porunci arata ca Satana, totu§i, nu este o interioritate a omului ci §i o
persoana, de care s-ar fi folosit Bisericile dintotdeauna. In acest context de ambiguitate
dorita, pe care a pastrat-o tot timpul autorul cu referire la Satana, putem spune, ca
ambele traduced sunt corecte, atata timp cat Satana reprezinta amalgamul interior al
patimilor omene§ti, insa, in acela§i timp, el este §i o persoana, pe care Bisericile §i
istoria o recunosc ca fiind reala.

24

(Focul)
Cartea Satanei

Cuvdntarea infernald

Prima carte a Bibliei Satanice nu incearca sa fie o
blasfemie, ci este mai mult decat atat: este o declarable ce
poate fi numita „indignare / revolta diabolica" [diabolical
indignation].

Diavolul a fost atacat de catre oamenii lui Dumnezeu in
mod necontenit si fara nici pic de rezerva. Nu a existat ocazie
in care, in vreo carte de fictiune, Prin^ul intunericului sa nu
vorbeasca in acelasi fel in care vorbesc si purtatorii de cuvant
ai Dumnezeului dreptatii. Cuvintele predicatorilor defmeau in
mod clar ceea ce este bine si ceea ce e rau, potrivit cu ceea ce
in^elegeau ei despre acestea doua.

Dar prin aceasta au zdrobit cu draga inima si au aruncat
in uitare pe Cel 15 care incercau sa II slujeasca cu minciunile
lor. L-au aruncat in uitare [pe Dumnezeu], atat prin cuvintele
lor, cat si prin mentalitatea pe care o propagau.

Ei vorbeau despre mila dar aplicau in viat.a lor stiint.a
Majestati Sale infernale 16 . Ei imitau in mod gol [pe Hristos] si
eel mai nedrept lucru dintre toate este ca ei vedeau in mod
limpede faptul, ca fara neprietenul lor, Satana, religia lor se
ducea de rapa.

§i ceea ce este si mai trist e aceea, ca acest personaj
alegoric este eel care a adus eel mai mare succes religiilor
spiritualiste si acestea au dovedit, ca cea din urma mila
inseamna eel mai mare abuz, pentru ca prin cea mai gretpasa
predica conducatorii lor au jucat acest rol.

In toate secolele s-a incercat uitarea diavolului dar el nu
a putut fi uitat cu toate eforturile detractorilor sai. El a ramas
un domn al tuturor timpurilor [the gentleman at all times],

15 Scris cu litera mica in original. Se refera la Dumnezeu.

16

Vom respecta textul original, pentru a putea sa observam titulaturile pe care LaVey
le-a dat Satanei, despre care zice, pe de o parte, ca nu e o persoana, dar, pe de alta
parte, el il sluje§te cape o persoana.
17 Se refera la Satana.

25

prin cei care 1-au slavit §i elogiat. El s-a aratat pe sine drept un
model de fiintl deportata, dar acum simte, ca e timpul sa i se
auda glasul. El a decis, ca este sfar§itul acestui timp §i ca
trebuie sa primim sa il cinstim.

Astfel plictisitoarele carti religioase ale ipocritilor nu ne
mai trebuie de ceva timp. In schimbul lor am reinvat.at Legea
junglei 18 , careia ii vom face o mica prezentare aici. Fiecare
verset al cuvantarii de acum este un infern. Fiecare cuvant ce
va urma este o limba de foe. Flacarile Iadului ard
nestapanit. . .§i purifica! Cite§te §i invatl Legea!

1 . Imi ridic vocea in acest pustiu secatuit de vegetate §i
plin de stand ca de o^el, ca sa ma auziti. Vorbesc atat
rasaritului cat §i apusului. De la miazanoapte §i pana la
miazazi eu va voi arata un semn, proclamand deschis: Moarte
celor slabi si viafa celor puternici!

2. Deschideti-va ochii ca sa vede^i, o, oameni mucegaiti
la minte §i ascultati-ma voi milioanelor de oameni ulurfi!

3. Caci eu voi sta la judecata cu in^elepciunea lumii §i
voi judeca legile oamenilor §i pe Dumnezeu.

4. Eu voi intreba ra^iunea 19 vizavi de regula voastra de
aur 20 §i va voi intreba de ce §i pentru cine sunt cele 10
porunci 21 .

5. Mai inainte ca voi sa va face^i idoli, eu am consimtit
sa va indorfi picioarele in fat.a lor §i Cel 22 care a spus catre
mine tu trebuie safari asta este du§manul meu de moarte.

18 Care este chintesentiata in formula: Fa ce vreil

19 LaVey judeca credinja cre§tina §i Biserica din punctul de vedere al mentalitajii ateie,
autonome §i potrivit utilita^ilor economice §i sociale imediate, vizibile ale credinjei.
Mergea pe ideea, ca credinja trebuie sa fie profitabila §i ca, in definitiv, singurul rol al
religiei este acela de a te face puternic in societate §i nu sa te pregateasca pentru
vesnicie.

Din acest punct de vedere filosofia neo-pagana a lui LaVey se inscrie in cercul acelor
filosofii sau teologii, care se centreaza pe om §i pe viaja in istorie, fara sa admita un
recurs la transcendenja.

Regula de aur: Ce dorifi sa vafaca voua oamenii, face{i-le si voi asemenea!

21 Decalogul de la rehire 20, 1-17.

22 Referirile la Dumnezeu sunt majoritatea cu litera mica iar noi le vom pune insa cu
litem mare in traducerea noastra.

26

6. Imi bag degetul aratator in sangele apos al slabului §i
nebunului vostru Mantuitor §i scriu peste lacrima Lui, ca un
ghimpe, aceste cuvinte: [acesta este] ADEVARATUL prin^ al
raului. Regele sclavilor!

7. Nicio minciuna venerabila [hoary falsehood] nu va fi
un adevar pentru mine! Nicio dogma sufocanta [stifling
dogma] nu va opri stiloul meu sa scrie!

8. Eu desfid toate conven^iile / obiceiurile care nu ma
due la un succes, aici, pe pamant §i la fericire.

9. Eu ma ridic cu furie impotriva acelora, care incalca
standardele de via^a ale celor puternici!

10. Eu privesc cu indiferen^a ochii sticlo§i ai fiorosului
Iehova, ridic barda §i ii crap capul sau mancat de viermi.

11. Eu am un aer infiorator, plin de filosofia alba a
mormintelor §i rad cu o demonica manie.

II

1. Privrfi la cruce! Ce reprezinta ea? O palida
incompetent spanzurata pe lemn.

2. Eu intreb toate lucrurile. Caci eu stau inaintea
putreziciunilor §i a fa^adelor varuite ale trufa§elor voastre
dogme morale §i scriu cuvinte de o luminoasa batjocura:
Prive§te §i vezi! Toate acestea sunt numai in§elatorii.

3. Spune dupa mine: noi sfidam moartea; §i intregul
pamant va fi al tau, tu il vei mo§teni.

4. Vei fi mort pentru prea multa vreme, pentru ca sa i^i
permit sa te sterilizezi traind o via^a a mnuii.

5. Ai gandit prea mult in genul lui drept vs. gresit, bun
vs. rau, dupa cum ai fost inva^at de nevertebra^ii proroci fal§i.

6. Nu trebuie sa crezi in vreo autoritate a unei fiinie
divine. Religia trebuie pusa sub semnul intrebarii. Nicio
dogma morala nu trebuie luata in serios, niciun standard de
masurare a indumnezeirii. Nu exista nimic sfant in legile
morale. La fel nu a fost nici in idolii de lemn din vechime, pe

23 De aici incep hulele spuse, in mod deschis, fa^a de Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul
lui Dumnezeu intrupat.

27

care i-au facut mainile omului §i pe care, pentru ca i-a facut
omul, tot el ii poate §i distruge.

7. Cel care crede repede tot ceea ce este o mare
infelegere porne§te in credin^a lui de la un principiu fals,
pentru ca incepe cu tot ceea ce nu reprezinta int.elepciune.

8. Datoria de baza a oricarei noi epoci este aceea sa
sprijine omul nou 24 , ca acesta sa i§i genereze propriile sale
libertati, sa il conduca la succese materiale, sa il faca sa rupa
lacatele ruginite §i lan^urile mortii, care intotdeauna i-au
ingradit puterea sa. Teoriile §i ideile despre via^a, nadejde,
libertate pe care le-am primit de la stramo§ii no§tri acum
inseamna distrugere, robire a noastra §i ne dezonoreaza.

9. Dupa cum mediul ambiant se schimba, tot la fel nici
idealul [de via^a al] omului nu ramane acela§i.

10. De aceea oriunde minciuna §i-a zidit sie§i un tron
trebuie distrusa fara mila §i fara niciun regret, pentru ca sub
domnia falsita^ii nu se poate prospera.

1 1 . Sa detronam toate sofismele, sa le smulgem din noi,
sa le dam foe §i sa le distrugem, pentru ca acestea sunt un
pericol real pentru orice gand si ac^iune nobila.

12. Oricine vorbe§te de adevar se do vedette a vorbi
despre nazareli §i pe acesta trebuie sa il spulberam in afara
intunericului, alaturi de dumnezeii mor^i, de imperiile moarte,
de filosofii mor^i, alaturi de toate hodoroagele nefolositoare §i
de toate vechiturile.

13. Caci cea mai periculoasa dintre toate minciunile
intronate este sfinfenia, indumnezeirea. Este o minciuna
privilegiata. §i oricine minte, cand vorbe§te despre ea ca
despre un model adevarat [de via^a] 25 . Ea este mama tuturor
erorilor §i a deziluziilor. Este o hidra cu trei capete a lipsei de
ra^iune §i are o mie de radacini. Ea este un cancer social.

14. Aceasta minciuna a fost eradicate in parte dar ea
este inca acceptata de persoane foarte inteligente. Ea le-a fost

24 Teza comunista a omului nou, a noii ere, unde oamenii i§i fac propriul lor viitor, fara
recurenja la trecut. Biblia Satanica incepe sa fie o gluma proasta, un compendiu
dezlanat de indemnuri la anarhie §i negate, care poarta amprenta timpului cand a fost
scrisa.

25 Enerveaza adevarul, credin^a, mai ales sfinjenia §i tot ce am pastrat bun de la
inainta§i. Si, dupa cum se observa, indumnezeirea omului e cea mai mare problema
pentru autor, pentru ca e la antipodul demonizarii omului.

28

inculcata atunci, cand erau prunci pe genunchii mamelor lor 26 .
Nu este nimic mai periculos decat sa te certi pe seama ei, a
acestei insecte uratmirositoare.

15. Minciunile populare au fost [intotdeauna] eel mai
puternic du§man al libertatii personale. Nu exista nicio cale de
a pactiza cu ele, ci trebuie sa le rupem de la noi, din inima
noastra ca pe un cancer. Trebuie sa le exterminam radacinile
§i ramurile. Trebuie sa le anihilam sau ele vor face acest lucru
cu noi!

Ill

1 . Iubiii-va unul pe altul a fost data ca lege suprema,
dar ce putere are aceasta lege de fapt? In ce autoritate
rationala rezida evanghelia dragostei? De ce sa nu-mi urasc
vrajma§ii, daca eu iubindu-i pe ei nu are loc in mine mila fata
deei?

2. E un lucru natural pentru vrajmasj ca sa i§i faca bine
unii altora? §i ce e de fapt binelel

3. Poate sa planga §i sa iubeasca victima insangerata 27 ,
injuraturile celor care ii varsa sangele, cand aceia ii zdrobesc
madular cu madular?

4. Nu suntem noi, cu to^ii, doar ni§te animale de prada
prin instinctul nostru? Daca oamenii inceteaza sa mai se prade
unii pe al^ii, cum ar putea sa mai existe?

5. Nu este placerea §ipofta trupeasca termeni mult mai
adevara^i decat prezen^a dragostei, cand e vorba de
perpetuarea rasei noastre? Nu este dragostea scripturilor
slugarnice un simplu eufemism pentru atrac^ia sexuala sau

9Q

marea invdidtura foarte glorificata de eunuci?

26 O alta subliniere importanta. Cine ne invata credinta mai intai? Mamele si bunicile
noastre, cele care ne cresc. Tocmai de aceea satanismul vrea sa faca, prin pornografie,
din femeie, doar o curva ordinara, pentru ca sa nu mai fie mama, bunted, exemplu,
reper pentru copii si adolescenti.

Daca cea care te creste nu e un reper si nu te invata dreapta credinta, bineinteles ca vei
fi, mai tarziu, foarte bun pentru satanism, anarhie, adica pentru a fi un parazit social.

27 Probabil se refera la Hristos.

28 Se refera la Sfanta Scriptura.

29 Autorul crede, ca dragostea duhovniceasca e rezervata doar acelora, care nu au apetit
sexual.

29

6. Iubifi pe vrajmasii vostri sifacefi bine celor care va
urasc pe voi, nu este oare decat o filozofie demna de dispret a
lingu§itorului, prin care da inapoi cand a fost alungat?

7. Ura§te pe vrajmasii tai din toata inima ta §i daca un
om te love§te peste obraz, tu zdrobe§te-i-l pe celalalt!
Love§te-l cu pumnul §i cu piciorul, pentru ca grija de sine
[self-preservation] este cea mai mare lege!

8. Cel care intoarce §i celalalt obraz este un caine fricos
[a cowardly dog].

9. Lovitura pentru lovitura, batjocura pentru batjocura,
moarte pentru moarte. Cine se amesteca in interesele noaste
va primi ce i se cuvine. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte,
impatrit §i insutit mai mult.

Trebuie sa frfi o imagine terorizanta pentru du§manii
vo§tri §i cand acesta merge in calea lui el trebuie sa rumege cu
mare in^elepciune ceea ce are. Face^i-va respecta^i in toate
caile voastre §i spiritul vostru nemuritor va fi viu, nu intr-un
paradis de neatins, ci in creierii §i in mu§chii pe care i-a^i
dobandit.

IV

1 . Via^a este cea mai mare indulgent, pe cand moartea
e cea mai mare abstinent De aceea, face^i-va cea mai buna
via^a, aici §i acum!

2. Nu exista un cer al slavei luminii §i nici lad unde
pacato§ii sunt prajrfi. Aici §i acum este ziua suferin^ei noastre!
Aici §i acum este ziua bucuriei noastre! Aici §i acum este
oportunitatea noastra! Alege-^i aceasta zi, acest ceas, pentru ca
nu exista un mantuitor / un salvator al vie^ii.

3. Spune-^i in inima ta: Eu suntpropriul meu mantuitor!

4. Inceteaza sa mergi pe drumul acelora, care incearca
sa te chinuie. Lasa-i pe cei care nascocesc tot felul de lucruri
prin care vor sa te bage in confuzie §i in lucruri de ru§ine.
Lasa-i sa fie ni§te pleava in vant §i dupa ce ii invingi, bucura-
te de propria ta mantuire!

30

5. Atunci toate oasele tale vor spune cu mandrie: „Cine
mai este ca mine? Nu exista cineva mai puternic decat mine?
Nu imi dau creierul meu §i. . . 30 ".

1. Ferici^i sunt cei puternici, caci ei vor mo§teni
pamantul. Blestema^i sunt cei slabi, pentru ca ei vor mo§teni
jugul.

2. Fericrfi sunt cei puternici, pentru ca ei vor fi
respecta^i de catre to^i. Blestema^i sunt cei slabi pentru ca ei
vor fi respin§i.

3. Fericrfi sunt cei indrazne^i, pentru ca ei vor fi stapanii
lumii. Blestema^i sunt drep^ii smerrfi, pentru ca ei vor fi
calca^i in picioare de copitele animalelor.

4. Fericrfi sunt cei victorio§i, pentru ca victoria e baza
drepta^ii. Blestema^i sunt cei infran^i pentru ca ei vor fi supu§i
pentru totdeauna.

5. Fericiti sunt cei cu maini de fier, pentru ca cei
inoportuni vor zbura din fa^a lor. Blestema^i sunt cei saraci cu
duhul, pentru ca ei vor fi zdrobiji.

6. Ferici^i sunt cei care sfideaza moartea, pentru ca
zilele lor se vor inmul^i pe pamant. Blestema^i sunt cei care
privesc in gol dupa o via^a fericita de dupa moarte, pentru ca
ei vor pieri in mijlocul abunden^ei.

7. Fericrfi sunt cei care distrug falsa nadejde, pentru ca
ei sunt adevara^ii Mesia. Blestema^i sunt adoratorii lui
dumnezeu, pentru ca ei vor fi oi tunse [shorn sheep].

8. Fericiti sunt vitejii, pentru ca ei vor ob^ine boga^ia
cea mare. Blestema^i sunt credincio§ii in dumnezeu §i drac,
pentru ca ei sunt infrico§a^i de himere.

9. Fericrfi sunt cei care cred, in ceea ce este eel mai bun
pentru ei, pentru ca mingle lor nu vor fi niciodata terorizate de
ceva. Blestema^i sunt mieluseii lui Dumnezeu, pentru ca
sangele lor va curge mai mult decat zapada.

30 Textul e corupt.

31

10. Fericit este eel care i§i inlatura du§manii, pentru ca
va deveni un erou. Blestemat este eel care va face bine altora,
chiar daca aceia il batjocoresc, pentru ca va fi dispre^uit.

1 1 . Ferici^i sunt cei care au min^i increzute, pentru ca ei
vor calari vanturile. Blestema^i sunt cei care inva^a minciuni
despre adevar §i adevarul il considera drept minciuni, pentru
ca ei sunt un lucru de scarba.

12. De trei ori sunt blestema^i cei slabi, care se lasa fara
sprijin intr-un mod josnic, pentru ca ei vor fi servitori §i vor
suferi.

13. Ingerul in§elarii de sine locuie§te in sufletele
drepfilor. Eternul foe al puterii §i al bucuriei locuie§te in
trupul satanistului.

32

(Aerul)
Cartea lui Lucifer

Iluminarea

Lucifer, dumnezeul roman, era purtatorul de lumina,
duhul aerului, personificarea iluminarii. In mitologia cre§tina
el a devenit sinonim cu dracul, lucru care era de a§teptat de la
o religie care consista in aceea, ca perpetueaza defmrfii
noroase §i valori false.

Este insa timpul sa se petreaca ceea ce este drept.
Falsele moralisme §i inexactitude oculte trebuie sa fie
corectate. Divertismentul trebuie sa cuprinda multe pove§ti §i
jocuri de slujire a Satanei, lucru recunoscut pana acum ca cea
mai mare absurditate. Caci s-a spus, ca adevdrul iiface liberi
pe oameni.

Insa adevarul singur nu face pe nimeni liber. Nu e nicio
indoiala 31 ca aceasta va aduce o emancipare la nivelul mnnii
[oamenilor]. Fara acest minunat element al indoielii, u§a prin
care adevarul trece, ca printr-o mica deschizatura, e greu sa
vina cei mai zelo§i invingatori ai miilor de luciferi.

Caci e ilogic ca Sfanta Scriptura sa se refere la
stapanul infernal ca la tatdl minciunii, cand el este exemplul
magnific al inversiunii / al rasturnarii. Iar daca cineva crede
aceasta acuza^ie teologica, cum ca Diavolul reprezinta
falsitatea, atunci, cu siguran^a, lupta cu ceea ce este El.

■2'J

Caci nu existd Dumnezeu, ci acesta a stabilit toate
religiile spirituale §i el a scris toate Sfintele Scripturi! Cand
vreunul se indoie§te sa il urmeze pe celalalt 35 , atunci el
clocote§te, pentru ca e plin de tot felul de minciuni §i arde de
incantare. Pentru cei care deja se indoiesc de a§a-zisele
adevdruri, aceasta carte ii aduce revela^ia. Clocotul falsita^ii
este ars §i acesta este zgomotul urletului lumii!

31 Lucru subliniat de autor.

32 Surprinzatoare referinja.

33 Se refera la Satana.

34 Fraza scrisa cu litere mari.

35 Pe Dumnezeu.

33

Cap. 1. Atenfie: Dumnezeu e mort sau viu!

Exista o parere gre§ita, foarte raspandita, cum ca
satanistul nu crede in Dumnezeu. Conceptul de Dumnezeu
este o interpretare umana, pe care o regasim de-a lungul
secolelor in diverse forme iar satanistul accepta pur §i simplu
defmrfia, care i se pare lui cea mai buna.

Omul §i-a creat intotdeauna dumnezeii, mai degraba ca
dumnezeii sa il creeze pe el. Pentru unii, Dumnezeu este bun,
pe cand, pentru al^ii, El e terifiant. Dumnezeul satanist - orice
nume ar avea el, pentru ca el poarta toate numele - este vazut
ca factor de echilibru in natura §i nu ca o fiin^a, care are
legatura cu suferin^a.

Aceasta puternica for^a, care strabate §i pastreaza
echilibrul universului este impersonala §i nu se ingrije§te de
fericirea sau mizeria creaturilor din trup §i sange sau a mingii
murdare 36 pe care noi traim.

Iar eel care gande§te la Satana ca la drac va considera
pe to^i oamenii, pe femei, copii §i animale ca pe unele care
mor din cauza voii lui Dumnezeu. Cu siguran^a, o persoana
indurerata pentru ca §i-a pierdut §i ultima dragoste ar fi dorit
ca aceasta sa fie cu el, decat in mainile lui Dumnezeu. Unii ca
ace§tia sunt consola^i intr-un mod murdar de catre elerieii lor,
cu cuvintele: Asa a vrut Dumnezeu, dragul meul sau : El este
in mainile lui Dumnezeu acum,fiul meul

Astfel de fraze au rolul de a scuza in fa^a celor religio§i
pe Dumnezeu de lipsa Sa de mila. Insa, daca Dumnezeu are
intregul control §i este dintru inceput, cum se presupune a fi,
de ce ingaduie sa se intample astfel de lucruri? Insa religio§ii
au lasat la o parte de foarte mult timp bibliile lor §i car^ile lor
de reguli [§i nu au mai vrut ca] pe baza lor sa dovedeasca sau
sa dezaprobe ceva, sa se justifice, sa condamne ceva sau sa
interpreteze.

Satanistul realizeaza ca omul, ac^iunea §i reac^ia
universului sunt responsabili de orice §i nu se mai minte pe

-in

sine, ca cineva are grija de el. Nu de mult noi ne-am intors

36 Pamantul.

37 Adica Dumnezeu.

34

inapoi §i am acceptat soarta, fara sa facem ceva in acest sens,
§i nu pentru ca scrie asta in nu §tiu ce capitol sau psalm, ci am
facut aceasta pentru ca am facut-o.

Satanistul cunoa§te, ca rugaciunea nu reprezinta absolut
niciun bun. De fapt, astazi, ea este cea care minimalizeaza
§ansa de succes 38 , pentru ca devo^iunea religioasa te complace
in trecut §i ne rugam pentru o situate, care, daca vor munci
pentru realizarea ei, aceasta se va petrece imediat!

Satanistul evita termeni ca nadejde §i rugaciune pentru
ca ei sunt indicii ale fricii. Daca noi speram ceva sau ne
rugam pentru ceva, noi nu avem putere in niciun fel sa facem
ca acel lucru sa se petreaca.

Satanistul realizeaza faptul, ca tot ceea ce el face e facut
de catre el insu§i, fara sa comande acest lucru prin rugaciune
lui Dumnezeu, ca lucrurile [de care are nevoie] sa se petreaca.
Gandirea pozitiva §i aciiunea pozitiva sunt cele care ne due la
un rezultat anume.

Numai ca satanistul nu se roaga lui Dumnezeu pentru
ajutor. El nu se roaga ca sa i se ierte pacatele, pentru lucrurile
rele pe care le-a facut. In aceste religii, cand cineva face un
lucru rau se roaga lui Dumnezeu pentru iertare sau se
confeseaza unui intermediar sau ii cere lui sa se roage lui
Dumnezeu pentru iertarea pacatelor sale.

Satanistul cunoa§te ca rugaciunea nu e buna, ca
marturisirea la o alta fiint.a umana ca §i sine, nu are niciun
rost, ci din contra, degradeaza. Cand un satanist face un lucru
rau, el realizeaza ca e natural sa gre§e§ti. Iar daca ii pare rau
pentru ceea ce a facut, el va inva^a sa aiba grija altadata, ca sa
nu mai repete acea fapta. Daca nu e onest in parerea lui de rau
el va face la nesfar§it acel lucru, insa nu ca§tiga nimic, daca se
confeseaza sau cere iertare in vreun fel.

Insa acest lucru se petrece. Oamenii i§i confeseaza
pacatele lor pentru ca sa-§i cura^easca con§tiin^a. Iar dupa ce
se simt liberi merg §i pacatuiesc din nou, facand zilnic acela§i
pacat. §i cand sunt elibera^i de el iara§i pacatuiesc, pentru ca
sunt inva^ati cu pacatul.

Rugaciunea, crede autorul, franeaza eficienja muncii. Daca te rogi nu mai munce§ti
mult, cu alte cuvinte. Insa nu rugaciunea franeaza munca, ci problemele interioare
nerezolvate teologic si sacramental iar viaja nu e numai munca, ci e si rugaciune si
reculgere.

35

Exista multe §i diferite interpretari ale lui Dumnezeu, in
sensul propriu al cuvantului, in functie de tipurile de oameni
[existente]. Imaginea acestuia difera.

El este [pentru unii] un dumnezeu vag, un fel de minte
universale cosmica sau o divinitate antropomorfa, cu o barba
alba, lunga §i cu sandale, care vegheaza la fiecare ac^iune
umana in parte. De§i religia limiteaza [ideea de Dumnezeu],
exista insa mari diferen^e, la nivel personal, asupra ideii de
Dumnezeu.

Unele religii merg pana intr-acolo incat, pe cei care
apar^in altor religii ii numesc secte sau eretici, de§i doctrinele
despre divinitate sunt asemanatoare. Spre exemplu, catolicii
cred ca protestan^ii sunt osandrfi la lad pentru simplul motiv
ca ei nu apar^in Bisericii Catolice. In acela§i fel, multe grupuri
reie§ite din credin^a cre§tina, a§a numrfii evanghelisti sau
reinnoitori ai bisericii, cred ca catolicii sunt pagani, pentru ca
cinstesc chipuri cioplite. Hristos este zugravit in icoane ca
inrudit psihologic cu eel care i se inchina lui, de§i cre§tinii
critica pe pagani, pentru ca se inchina chipurilor cioplite.

§i evreii au dat dintotdeauna un nume Diavolului. De§i
credeau ca dumnezeii tuturor celorlalte religii sunt in esen^a
aceia§i, fiecare privea alegerea celorlal^i ca fiind
condamnabila, §i ca, mai presus de toate, este religia actuala
care se roaga altuia! Ei au zeflemisit pe fra^ii din partea
dreapta, fiindca religiile lor aveau alte reguli, fapt prin care ei
scapau de ura impotriva acestora.

Care e cea mai buna rugaciunel Cu un zambet prostut
de polite^e po^i raspunde: Eu urasc mafele din voi. Pentru ca
masca sub^ire este cea care pastreaza cunoa§terea, ca
rugaciune pentru vrajma§ii vo§tri. Rugaciunea pentru
vrajma§ii vo§tri nu e altceva, decat metoda prin care va
ca§tiga^i manie, pentru o decizie proasta, inferioara calitativ.

Daca exista o a§a violenta discrepant in calea celor
care slujesc lui Dumnezeu, atunci de ce exista atat de mult §i
de diferite interpretari ale lui Dumnezeu §i care este cea
dreapta?

Cei care au evlavia lumdnarilor albe sunt preocupa^i sa
placa lui Dumnezeu, pentru ca sa primeasca margaritarele
porfilor, care se vor deschise cand ei vor muri. Totu§i, daca un
om nu i§i traie§te via^a conform cu regulile credin^ei sale, el

36

poate chema in ultimele minute [de via^a] un preot la patul
sau, pentru iertarea finala. Preotul sau slujitorul va veni
degraba cu dublu scop: ca sdfaca tot ceea ce este drept in fa^a
lui Dumnezeu §i sa vada daca acesta are passport pentru
Taramul Ceresc.

Iezidrfii, o secta care sluje§te Diavolului, au un punct de
vedere diferit in aceasta chestiune. Ei cred ca Dumnezeu are
toata puterea dar §i toata iertarea. Insa, in acord cu
sim^amantul lor pentru Diavol, carora ei trebuie sa placa, cred
ca aceasta este singura regula a vie^ii lor pe pamant. Ei cred
foarte puternic in faptul ca Dumnezeu le va ierta pacatele,
daca fac ultimele ritualuri de la sfarsjtul vie^ii, insa simt ca nu
au nevoie sa se ingrijeasca de o rela^ia a lor cu Dumnezeu in
timpul viejii.

Cu toate contradic^iile care se afla in scripturile
creatine, mul^i oameni, fara ra^iune insa, accepta cre§tinismul
drept o cale, care a fost practicata in trecut.

Un mare numar de oameni nu are, dintru inceput, nicio
indoiala asupra existen^ei lui Dumnezeu, [crezand] conform
cu ceea ce se spune in cretinism. De aceea ar trebuie sa se
numeasca pe ei m§i§i drept: crestini atei.

E adevarat: Biblia cre§tina este plina de contradictii.
Dar ce poate fi mai contradictoriu decat un crestin ateistl
Daca liderii proeminen^i ai credin^ei cre§tinii resping
interpretarile vechi ale lui Dumnezeu, cum mai pot cei care li
urmeazd sa mai creada intr-o religie tradi^ionala? Caci de
discu^iile, daca Dumnezeu este sau nu mort, fiecare trebuie sa
se vindece.

37

Cap. 2. Dumnezeu ar trebui mai bine sa va
salvezepe voi decdtpe Sine

Toate religiile de natura spirituals sunt inven^ii ale
omului. El a creat un intreg sistem de dumnezei neavand la
indemana decat propriul sau creier trupesc. §i fiindca el are un
ego al sau pe care nu §i 1-a acceptat, acesta 1-a externalizat in
ceva mai mare, de ordin spiritual, pe care 1-a numit
Dumnezeu.

Dumnezeu poate face toate lucrurile care omului ii sunt
interzise. Astfel el poate ucide oameni, poate face minuni prin
care sa-§i gratifice voin^a, sa aiba un control asupra tuturor
fara vreo responsabilitate etc. Daca omul are nevoie de un
dumnezeu el recunoa§te acest dumnezeu, inchinandu-se astfel
unei entita^i inventate de catre fiin^a umana.

De aceea El se inchina omului, care a inventat acest
Dumnezeu . Nu este prea sensibil sa se inchine unui
dumnezeu pe care el 1-a creat, in acord cu propriile sale nevoi,
unuia care reprezinta in mod desavar§it partea trupeasca §i
sufleteasca a fiin^ei umane, adica puternica idee de a inventa
un dumnezeu, care sa fie in prim-plan?

Daca omul a insistat in a-§i externaliza adevaratul sine
sub forma lui Dumnezeu, atunci de unde vine frica fa^a de
sinele sau, frica de Dumnezeu! De ce se inchina sinelui sau §i
il lauda ca pe Dumnezeu! De ce, externalizand pe Dumnezeu,
se angajeaza intr-un ritual si in niste ceremonii religioase in
numele sau? .

Omul are nevoie de ritual si dogma, dar nu de legea, ca
pentru un dumnezeu externalizat din propria noastra fiin^a, sa
te angajezi in ritualuri §i ceremonii in cinstea lui. Cum se face,
ca atunci, cand el inchide prapastia dintre sine §i Dumnezeul
sau, el vede demonul mandriei langa el, care este apari^ia
intrupata a lui Lucifer in fiin^a sa?

El nu poate sa se vada pe sine in doua par^i, una carnala
§i alta spirituals, ci vede cum acestea fuzioneaza intr-una
singura §i deodata cu asta vede §i abisul sau infiorator, pentru

39 Paragraf scris cu litere mari de catre autor.

40 Ibidem.

38

ca descopera, ca oamenii sunt numai carnali si ca asa au fast
dintotdeauna 41 .

De aceea el se ura§te pe sine de moarte, zi de zi sau se
bucura de ceea ce este. Daca omul se ura§te pe sine, acesta va
cauta noi §i mult mai complexe cai de iluminare, in speran^a
ca poate sa ajunga sa externalizeze din sine dumnezei §i mai
puternici, pentru a-§i biciui mizerabila lui fiin^a.

Insa, daca se accepta pe sine, va recunoa§te ca
ritualurile §i ceremoniile sunt lucruri importante, ca el a
inventat religii care il fac sa creada in minciuna sa, dar ca
orice forma de ritual , care va sus^ine crednrfa sa in adevar,
adica orice ritual primitiv, va face ca ne§tiin^a sa sa se
innobileze. Cand toate religiile, care cred in minciuni, vor
decade, se va petrece aceasta, pentru ca omul care se credea
pe sine Dumnezeu, se va crede Diavol.

Daca acesta este ceea ce reprezinta diavolul §i omul i§i
traie§te via^a ca un admirator al diavolului, cu energia Satanei
mi§cand prin trupul sau, atunci va scapa de prostiile §i
pove§tile drep^ilor sau va sta cu mandrie in locul sau tainic de
pe pamant §i va manipula masele proaste, ce trebuie conduse,
prin puterea sa satanica.

In acea zi, cand el 43 va veni in slava, el va spune: Sunt
satanist. Coboara la noi, pentru ca eu sunt cea mai mare

... . ,44

intrupare a viefti omenesti!

41 Ibidem.

42 Ibidem.

43 Hristos.

44 Autorul a scris cu litere mari aceste fraze.

39

Cap. 3. Cdteva evidence ale noii ere
satanice

Cele 7 pacate mortale ale Bisericii creatine sunt:
lacomia, mandria, invidia, mania, pofta de a manca, placerea
si lenea. Avoca^ii satanismului sunt ingaduitori cu toate aceste
pacate §i le considera pe toate gratificari ale trupului, ale
min^ii §i ale emotiilor.

Un satanist cunoa§te, ca nu exista nimic rau in lacomie,
caci asta inseamna ca el dore§te mai mult decat are deja.
Invidia inseamna sa prive§ti cu jind dupa posesiunile altora §i
sa-^i dore§ti sa ob^ii lucruri similare acelora. Invidia §i lacomia
sunt motivate puternic de ambi^ie §i fara ambi^ie se pot face
foarte pu^in din lucrurile importante.

Pofta de a manca inseamna pur §i simplu sa vrei sa
mananci mai mult decat ai nevoie pentru a fi viu. Daca
manca^i mai mult pute^i ajunge obezi iar alt pacat, mandria, ne
va motiva sa ^inem regim pentru intre^inerea noastra, pentru
ca sa ne reinnoim respectul de sine.

Oricine cumpara un articol de imbracaminte ca sa se
imbrace cu el §i astfel, sa se protejeze, i§i poate asimila un
element, care il face vino vat de mandrie.

Satani§tii sunt aten^i la lucrurile care ne fac ridicoli §i
nu la cele care ne sunt necesare. Trebuie sa se distruga astfel
de tabele cu multe articole, care prevad care lucruri sunt sau
nu sunt bune §i sa le ardem.

Nu exista nicio persoana pe pamant care sa fie in mod
complet devotata impodobirii. Satani§tii spun, ca orice
ornamenta^ie a trupului te face sa fii vinovat de mandrie. Fara
sa fim cinici in descrierea noastra fa^a de ceea ce inseamna sa
fii liber, hainele sunt intotdeauna elemente ale mandriei.

A nu avea chef sa te ridici diminea^a din pat inseamna
sa te faci vinovat de lene iar daca ai sa stai mai mult timp in
pat o sa fii vinovat de alt pacat: de placere.

A avea o mare placere fa^a de excita^ia sexuala
inseamna sa te faci vinovat de pofta.

Dar, pentru a asigura persisten^a rasei omene§ti pe
pamant, natura a facut din pofta al doilea instinct puternic al

40

omului, primul fiind prezervarea de sine. In^elegand acest
lucru, Biserica Cre§tina a facut din desfranare „pacat
originar". In acest fel ea s-a asigurat ca niciun om nu poate
scapa de acest pacat. A§a ca orice varsta ai avea e§ti un
rezultat al pacatului, al pacatului originar.

Cel mai puternic instinct vital este prezervarea de sine,
care ne duce la eel de al §aptelea pacat mortal, la manie. Nu
este prezervarea de sine un instinct personal, care, atunci cand
cineva ne vatama, din cauza lui noi ne maniem §i ne aparam
de agresiunea acestuia?

Satanistul traie§te acest motto: „Daca cineva te love§te
peste obraz, love§te-l §i tu peste celalalt". Sa nu in^elegem rau
revan§a! Trebuie sa fii un leu pe cale. Trebuie sa fii periculos
chiar daca e§ti infrant.

Daca instinctele naturale ale oamenilor ii conduc pe
ace§tia la pacat, atunci to^i oamenii sunt pacato§i §i to^i
pacato§ii merg in lad. Daca cu to^ii mergem in lad, atunci voi
va ve^i intalni cu to^i prietenii vo§tri acolo. Cerul trebuie sa fie
populat doar de cateva creaturi stranii, daca ei vor trai §i vor
merge intr-un loc unde vor zdrangani ve§nic la harpe [strum
harps for etern ity] .

„Vremurile se vor schimba. Conducatorii religio§i nu
vor mai predica prea mult, ca toate ac^iunile noastre naturale
sunt pacatoase. Ei nu vor mai gandi mult timp faptul, ca sexul
este murdar / obscen sau ca mandria este ceva ru§inos sau sa
aten^ioneze faptul, ca cineva este vicios".

Cu siguran^a, ca nu timpurile se vor schimba!

„Daca tu vrei sa dovede§ti acest lucru, prive§te la cat de
liberale au devenit bisericile. De ce ele practica toate aceste
lucruri pe care tu le predici?".

Satani§tii aud aceste lucruri sj declara^ii asemenea
acestora mai tot timpul §i ei sunt de acord cu ele din toata
inima. Insa, daca lumea s-a schimbat atat de mult, de ce
incepe sa se la^easca numarul celor care refuza credin^a? Daca
mul^i oameni i§i renega scripturile lor, fiindca ele sunt
expirate §i incep sa predice filosofia satanista, de ce nu e un
nume corect Satanismull

Cu siguran^a, ca sunt mai degraba frico§i, decat ipocrrfi.

In ultimii ani s-a incercat umanizarea concep^iei
spirituale a cre§tinismului. Insa aceasta s-a transformat in

41

in^elegeri non-spirituale de cele mai multe ori. Misele
[romane], care se faceau in latina, acum se fac in limbile
native ale popoarelor. Asta pentru ca sa faca din nonsensurile
de mai ieri ceva u§or de in^eles §i, in acela§i timp, [sa faca
u§or de in^eles] ve§mantul ceremonial esoteric, care se sprijina
pe dogme.

E mult mai simplu sa ob^ii o reac^ie emo^ionala directa
de la oamenii simpli, folosind cuvinte §i fraze obi§nuite, decat
daca folose§ti un limbaj greoi, de nein^eles pentru ei. Daca
preo^ii §i slujitorii ar fi facut in bisericile lor acest lucru cu
mul^i ani in urma, s-ar fi terminat cu ereziile, cu cei rai, cu
persecute §i s-ar fi facut excomunicari fara ezitare.

Continua invocare a celor religio§i, ca „noi trebuie sa
mergem in pas cu vremurile", uita faptul, ca e nevoie sa
limitezi factorii §i angajamentele adanci ale legii luminii albe
a religiilor, fara de care nu te po^i schimba suficient de mult,
incat sa te intalne§ti cu nevoile reale ale oamenilor.

Toate religiile trecute, care au reprezentat natura
spirituals a omului, au avut pu^in sau deloc aten^ia indreptata
spre nevoile sale trupe§ti §i omene§ti. Ei au considerate, ca
via^a aceasta este trecatoare §i ca trupul va merge in lad, ca
placerea fizica e triviala §i ca durerea este o pregatire pentru
„Impara^ia lui Dumnezeu".

Ce ipocrizie mai josnica putem vedea, cand „dreptii" i§i
schimba religia lor in pas cu schimbarile omului natural?!
Singura cale prin care cre§tinismul poate servi in mod complet
nevoilor omului este aceea de a face lucrurile pe care
Satanismul le face ACUM.

Daca e necesar ca el sa fie o NOUA religie, atunci sa
devina o religie, care sa se fundamenteze pe instinctele
naturale ale omului 45 . EI trebuie sa aiba un nume. Acel nume
e Satanismul. Acesta e acea putere condamnata, care a cauzat
controversele religioase despre controlul na§terilor, care nu
admitea actul sexual de placere §i ne spunea sa ne oprim.

45 Credinta cre§tina este fundamentata pe instinctele naturale ale omului, dar nu pe cele
ale omului pacatos, ci ale celui plin de har. Noi vrem ca intregul om sa fie plin de har §i
sa se bucure de pacea lui Dumnezeu. Autorul nostru dorea ca omul cre§tin sa se bucure
de patimile lui, de instinctele indreptate spre rau, pe cand noi vrem ca sa ne bucuram cu
toate simjurile noastre de pacea §i de iertarea lui Dumnezeu, de ceea ce e bun, curat,
sfant §i frumos.

42

Acesta este „Diavolul", care a dat voie femeilor sa i§i
arate picioarele, care excita pe barbati, care au un fel de
picioare, acum acceptate la nivel social ca ceva frumos, care
se aratau tinerelor calugari^e mergand prin micile lor chilii.

Ce incantare sa mergi pe calea cea dreapta sau stanga!
Este posibil ca noi sa vedem in curand calugari^e goale, care
sa i§i mi§te trupurile la concursul: „Misa solemna a standi"?
Satana zambe§te §i zice ca i-ar placea astfel de lucruri, pentru
ca multe calugari^e sunt fete foarte frumoase §i au picioare
foarte dragu^e 46 .

Multe biserici, care au congregatii foarte mari au o
foarte buna muzica de clape, o muzica senzuala, de inspira^ie
satanica 47 . Caci diavolul a fost intotdeauna eel mai bun
cantare^. Picnicurile Bisericii, in ciuda a tot ceea ce maica
Martha spunea despre bogatia recoltei Domnului, nu sunt
nimic mai mult, decat o buna scuza pentru lacomia de
sambata. §i, fiecare cunoa§te, ca in schimbul citirii Bibliei
fiecare cite§te prin tufi§uri .

Fundable de intrajutorare ale multor biserici sunt
adevarate bazaruri, cunoscute de catre to^i drept carnavaluri,
in care se celebreaza trupul. Carnavalul a ajuns ceva bun,
fiindca banii merg la biserici §i astfel pot predica impotriva
ispitelor Diavolului.

Se poate spune ca, astfel de lucruri sunt mai degraba
ceremonii §i sarbatori pagane, decat unele de sorginte cre§tina.
E adevarat! Dar paganii reveleaza incantarea fat.a de trup, pe
cand ei condamna pe astfel de oameni, care i§i celebreaza
ritualurile, pentru ca au un nume diferit de al lor.

Preo^ii §i slujitorii sunt in prima linie a demonstratiilor
pentru pace §i se intind pe liniile de cale ferata, in fat.a
trenurilor, care transports armament militar, in amintirea
fratilor lor cu aceea§i imbracaminte, din acelea§i seminarii cu
ei, care au avut binecuvantarea sa intalneasca gloant.e ratacite
sau bombe, adica in memoria acelora, care luptau ca §i
capelani in fort.ele armate. Unii insa §i-au gre§it locul.

6 In filmografia pomo satanica §i in pictorialele erotice satanice apar de foarte multe
ori false calugarije, care fac sex sau se masturbeaza. Autorul §i urma§ii sai §i-au pus in
practica dorinja exprimata aici

47 Am vazut §i noi multe melodii neoprotestante de un maladiv senzualism satanic.

48 Aluzie la presupuse acte sexuale ale calugarijelor sau la statul degeaba §i la mancatul
mult la umbra?

43

Cum poate fi acuzat Satana in acest caz? 49 Cu
certitudine ca ace§tia poarta numele lui.

Un ca^el ajuns la maturitate este un caine. Cand ghea^a
se tope§te se nume§te apa. Cand se termina cele 12 luni ale
anului avem un nou an. Cand „magia" devine fapt §tiin^ific, ne
referim la medicina, astronomie etc. Cand un nume nu mai e
potrivit de mult timp pentru un anume lucru este nu numai
logic sa primeasca un alt nume, dar este eel mai bun lucru cu
putin^a pentru subiectul in cauza.

De ce sa continuam sa numim o religie cu acela§i nume,
daca ea nu mai este una originala? Sau, daca religia a predicat
ni§te lucruri trecute, iar credincio§ii ei nu mai sunt dedica^i
acelor inva^aturi, de ce sa continuam sa numim la fel acea
religie?

Daca nu mai crezi in ceea ce inva^a religia ta, de ce sa
continui sa sprijini acea credinja, daca ea este in contradic^ie
cu sentimentele tale? Daca nu trebuie sa votezi o persoana,
atata timp cat nu crezi in ea, de ce sa votezi o biserica, pentru
o religie, care nu te mai convinge?

Nu ai dreptul sa te plangi de o candidatura politica pe
care tu ai votat-o sau pe care trebuie sa o supor^i oricum. §i
aceasta include faptul de a sta in spate §i de a fi de acord cu
vecinii tai, care §i ei aproba situa^ia de fapt, fiindca e§ti un om
foarte indolent sau prea fricos ca sa spui raspicat ceea ce
gande§ti.

Tot la fel stau lucrurile §i cu votul dat religiei. Daca nu
vei avea o agresivitate onesta vizavi de opiniile angaja^ilor sau
ale liderilor comunita^ii care nu i^i convin, atunci nu vei fi
onest cu tine insu§i.

In intimitatea casei tale §i cu prietenii tai, tu trebuie sa
sus^ii religia de care este interesata eel mai mult inima TA.
„Satanismul este fundamentul celei mai sincere filosofii",
spune eel emancipat. „Insa de ce este numita satanisml De ce
nu o putem numi umanism sau cu un alt nume, care sa nu aiba
conota^ii vrajitore§ti? De ce nu are un nume mai esoteric, ceva
mai galant?".

Exista mai multe motive pentru care e numita in acest
fel. Umanismul nu este o religie, ci este un mod de a fi fara

...daca ei nu au vocafie de preofi gi pacatuiesc tot timpul, vrea sa spuna autorul.

44

ceremonii §i dogme. Satanismul are deopotriva ceremonii §i
dogme. Dogmele, dupa cum voi explica, sunt necesare.

Satanismul difera foarte mult de orice alta a§a-zis
lumina alba, de vrajitoria alba sau de grupurile care se ocupa
de magie din lumea de astazi. Aceste religii drepte in sine §i
increzute vin §i protesteaza, spunand ca membrii lor se
folosesc de puterile magice in scopuri altruiste. Satani§tii insa
privesc cu dispret la grupurile de vrajitorie alba, fiindca vad in
altruism un pacat al celor care sunt mincino§i.

Este a-natural sa ai dorin^a de a ca^tiga lucruri pentru
altii. Satanismul reprezinta o forma de control a iubirii de
sine. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa facem nimic,
niciodata, pentru altii. Insa, daca facem ceva pentru altcineva,
pe care vrem sa il facem fericit, atunci fericirea lui va fi un
motiv pentru gratificarea ta.

Satanismul este avocatul unei practicari modificate a
Regulii de Aur. Interpretarea noastra la aceasta regula este:
„Fa altora ceea ce ei l\\ fac tie!". Caci, daca „tu ai face altora
ceea ce al^ii vor sa l\\ faca \ie", atunci ei te vor trata rau, chiar
daca, impotriva naturii, tu vei continua sa ii tratezi pe ei cu
considerate. Caci tu le faci altora ce ai vrea sa n;i faca si ei ^ie.
Insa, daca polite^ea ta nu se intoarce inapoi, ^i se va face un
deserviciu, pentru ca ei te vor trata cu ura.

Grupurile de vrajitorie alba spun faptul ca, daca tu
blestemi o persoana anume, \i se va intoarce intreit
[blestemul] si vei ajunge la sapa de lemn, caci se va intoarce,
ca un bumerang, la tine.

Acesta este un alt indiciu al filosofiei vinova^iei care se
observa in grupurile neo-pagane, care sunt grupuri pseudo-
cre§tine. Vrajitorii albi, care vor sa se adanceasca in vrajitorie,
nu pot sa se desparta de stigmatul a§ezat asupra lor. De aceea,
ei se numesc pe ei m§i§i magicieni albi §i i§i fundamenteaza
75% din filosofia lor pe lucruri banale §i pe lucruri furate din
cretinism 50 .

Oricine pretinde ca este interesat de magie sau de
ocultism pentru alt motiv, decat pentru acela de a ob^ine puteri
personale este eel mai mare ipocrit [Anyone who pretends to

50 A§a fac multe vrajitoare mediatizate din Romania, care se declara
practicantele. . .magiei albe.

45

be interested in magic or the occult for reasons other that
gaining personal power in the worst kind of hypocrite].

Satanismul respecta Cre§tinismul pentru ca, eel pu^in,
are o consistent^ filosofie a vinova^iei [guiltridden
philosophy], dar care nu simte dispret pentru oamenii, care
incearca sa para emancipa^i fa^a de vinova^ie cu ajutorul
vrajitoriei §i care practica, in esen^a, o filosofie cre§tina.

Magia alba se presupune, ca se folose§te numai in scop
bun ori ne-egoist iar ca magia neagra, dupa cum am spus, este
folosita numai in scop egoist sau rau. Satanismul nu le separa
pe cele doua.

Magia este magie §i ea poate fi folosita ca sa aju^i sau
sa impiedici. Satanistul, fiind un magician, va avea
capacitatea sa decida ceea ce este drept §i apoi sa aplice
puterilor magice direc^ia lor, ca ele sa-§i atinga ^inta.

In timpul ceremoniilor magice, practican^ii lor stau intr-
o pentagrama ca sa se protejeze de for^ele „raului", cand sunt
chemate ca sa-i ajute. Satanistul cere cu doua fe^e ajutorul
for^elor, pentru ca el se protejeaza pe sine, in acela§i timp, de
puterile acestea, carora le cere ajutorul.

Satanistul realizeaza faptul, ca numai punandu-se pe
sine in legatura cu aceste for^e, acesta poate, pe deplin, §i in
mod neipocrit sa utilizeze Puterile Intunericului in avantajul
sau [The Satanist realizes that only by putting himself in
league with these forces can be fully and unhypocritically
utilize the Powers of Darkness to his best advantage].

In ceremonia magica satanista, participan^ii NU se {in
de mini §i nici nu danseaza in cere in jurul unui trandafir, nu
ard candele de diferite culori pentru a-§i pune dorin^e, nu
cheama numele „Tatalui, §i al Fiului, §i al Sfantului Duh" -
dupa cum se presupune, ca se practica in Artele Negre - nu se
alege un „Sfant" pentru a fi un calauzitor personal, care sa ne
scape de anumite probleme, nu se ung ca sa miroasa a uleiuri,
de unde spera sa le vina banii, nu mediteaza asupra faptului
cum pot sa primeasca „un mare ajutor spiritual" recitand lungi
incanta^ii cu numele lui Iisus in cea mai mare masura, formate
din purine cuvinte etc., etc., etc., ad nauseam!

FIINDCA, acestea NU sunt practici magice sataniste.
Daca nu po^i divor^a de ipocrita in§elare de sine, nu vei fi
niciodata un magician §i, cu atat mai pu^in, un satanist.

46

Religia satanica nu numai ca nu este o inverse ci este, pe de-
a-ntregul, ceva neserios.

De aceea, dupa ce ai auzit principiile pentru care ea nu
poate avea oricare alt nume, ar trebui sa intrebi: ce nu face
parte din doctrina filosofica a satanismului? Satanismul nu
este o religie a luminii albe.

Ea este o religie a trupului, a mundanita^ii, a carnalului.
Toate acestea sunt conduse de Satana, care este o
personificare a caii mainii stangi.

Inevitabil, a doua intrebare care mi s-ar putea pune este
urmatoarea: „Daca umanismul nu este o religie, de ce pui o
religie pe primul lor, daca to^i fac ceea ce e natural? De ce mai
faci asta?".

Omul modern s-a format printr-un drum sinuos. El s-a
format prin renun^area la dogmele fara sens ale vechilor
religii. Noi traim intr-o era a iluminarii. Psihiatria a facut mari
pa§i in iluminarea omului spre adevarata sa personalitate. Noi
traim intr-o era in care preocuparea pentru intelectualism este
o grija, pe care lumea nu a mai cunoscut-o niciodata.

Acest lucru e unul foarte placut §i bun, DAR exista
totu§i o slabiciune in aceasta preocupare. Exista un lucru care
este acceptat ca ceva intelectual, dar care nu este acceptat §i
din punct de vedere emotional. De aceea e nevoie ca psihiatria
sa nu vorbeasca despre om ca despre unul, care nu are nevoie
de a se emo^ionaliza prin intermediul dogmelor.

Omul are nevoie de ceremonii §i de ritual, de fantezie §i
de incantare. Psihiatria, in ciuda tuturor lucrurilor bune, fura
omului minunea §i fantezia care este religia, pe care i-o
furnizeaza trecutul.

Satanismul, realizand nevoile curente ale oamenilor,
simte ca e nefiresc golul dintre religie §i psihiatrie. Filosofia
satanica combina fundamentele psihologiei §i ale binelui cu
emotionalizarea onesta sau cu dogmele. Ea furnizeaza
oamenilor ceea ce au nevoie pentru fanteziile lor. Nu e nimic
gre§it in faptul de a avea dogme, care nu au nicio baza sau idei
§i ac^iuni, care sunt cu totul impotriva naturii umane.

Este foarte u§or sa treci de la o parte a baricadei la alta.
Daca to^i cei vinova^i i§i intorc vinova^ia intr-un avantaj,
atunci ei se descotorosesc de nevoia de vindecare intelectuala
a psihicului §i prin asta se vindeca de auto-reprimari.

47

Satanismul este singura religie cunoscuta de catre om,
care il accepta pe om a§a cum este el §i care promoveaza
intoarcerea ra^ionala spre lucrul rau ca lucru bun, mai degraba
decat sa elimine lucrul rau.

De aceea, dupa o evaluare intelectuala a problemelor
noastre vizavi de bunul sim{ §i vizavi de ceea ce spune
psihiatria despre noi, daca nu te emotionalizezi de sub
imperiul vinova^iei §i nu ni pui teoriile in ac^iune, nu faci
decat sa lucrezi la auto-invinova^irea ta.

A-^i pune in act instinctele naturale inseamna a face
ceva fara sentimentul vinova^iei, fara urgia de a te sim^i
vinovat. Acest lucru pare a fi o contradic^ie in termeni, dar,
daca te gande§ti la acest lucru, vinova^ia poate ca s-a adaugat
ca un impuls al sim^urilor. Adul^ii ar trebui sa ia lec^ii de la
copii. Copilul i§i gase§te o mare incantare in ceea ce face,
pentru ca nu merge cu presupuneri.

Da, timpurile se schimba, dar omul nu [Yes, times have
changed, but man hasn't]. Fundamentele satanismului au
existat dintotdeauna. Singurul lucru care este nou este forma
de organizare a religiei, care de fapt are o baza in omul din
toate timpurile.

De secole, imense mormane de stand, de beton, de
mortar sj de o^el s-au construit pentru abstinent oamenilor. In
aceste mari vremuri, oamenii au incetat sa se mai bata cu ei
m§i§i §i i§i consuma timpul cu zidirea de temple pentru
placerea oamenilor.

De§i timpurile sunt altele §i vor fi mereu altele, omul
ramane, in firea sa, acela§i. De doua mii de ani oamenii s-au
sim^it vinova^i de ceva ce ei nu a facut. Am obosit sa ne tot
refuzam placerile vie^ii §i acum ne ocupam de ele. Astazi, ca
intotdeauna, omul are nevoie sa se bucure de sine aici §i
acum, in locul unei a§teptate rasplatiri in cer [Today, as
always, man needs to enjoy himsef here and now, instead of
waiting for his rewards in heaven].

Deci, de ce sa nu avem o religie bazata pe indulgen^a?
Cu siguran^a, aceasta este identica cu cea mai buna natura. Nu
trebuie sa mai imploram [mila], ca ni§te oameni slabi, cu
cutremurare, inaintea unui „Dumnezeu" nemilostiv, pe Care
nu II intereseaza daca suntem vii sau mor^i [We are no longer
supplicating weaklings trembling before an unmerciful „ God"

48

who cares not whether we live or die]. Noi avem respect de
sine, suntem oameni mandri. Noi suntem satani§ti!

49

Cap. 4. ladul, diavolul §i cum sa-ft vinzi
sufletul

Satana, cu certitudine, a fost eel mai bun prieten al
bisericii dintotdeauna, pentru ca el a tinut-o in func^ie in to^i
ace§ti ani. Falsa doctrina a Iadului §i Diavolul, [realitati]
inventate de catre Bisericile protestante §i catolice s-au
dezvoltat prea mult. Fara mana diavolului, religio§ii mainii
drepte nu aveau cu ce sa-§i inspaimante adepjii.

„Satana va duce in ispita", „Satana este prin^ul raului",
„Satana este vicios, crud, brutal", deci temeti-va! „Daca ve^i
cadea in ispita diavolului, ve^i suferi ve§nica pedeapsa §i ve^i
arde in lad".

In^elesul semantic al Satanei este acela de adversar sau
de impotrivitor sau de acuzator. Cel mai cunoscut cuvant,
dracul, vine de la indianul devi §i inseamnazew.

Satana reprezinta opozitia fatl de toate religiile care
frustreaza §i condamna oamenii pentru instinctele lor naturale.
Lui i s-a dat semnificatia de rdu fiindca reprezinta
carnalitatea, terestrul, aspectele vie^ii mundane.

Satana, §eful demonilor in lumea occidentals, a fost la
inceput un inger, care a avut datoria sa raporteze lui
Dumnezeu delincvent.ele umanitatii. Nu mai departe de
secolul al 4-lea el a inceput sa fie pictat ca o divinitate rea,
care e om §i animal, cu coarne de tap §i copite.

Inainte de cretinism el a avut numele de Satana,
Lucifer etc., adica partea carnala a naturii umane asupra careia
guverneaza, printr-un dumnezeu numit Dionisios sau Pan,
pictat de catre greci ca un satir sau ca un faun.

Pan a fost la inceput un baiat bun §i simboliza
fertilitatea §i fecunditatea. Oricand o na^iune capata o noua
forma de guvernamant, eroii trecutului devin ni§te nemernici
pentru cei din prezent. La fel e §i in cazul religiei. Vechii
cre§tini credeau ca zeitatile pagane erau demoni §i ca aceia ii
foloseau in „magia neagra". Evenimentele cerebri miraculoase
erau denumite sub numele de „magie alba": aceasta fiind
singura distinc^ie dintre cele doua 51 .

51 In sensul ca ar fi fost ambele acela§i lucru, vrea sa spuna autorul.

50

Vechii zei nu au murit, ci ei au coborat in lad §i au
devenit demoni. Sperietoarea, spiridusul sau cosmarul sunt
folosite pentru a speria pe copii §i in limba slavona Bog
inseamna dumnezeu, iar Bhaga in limba indiana.

Cei care venerau placerile mai inainte de apari^ia
cre§tinismului au fost condamna^i de catre noua religie. Se
cere intotdeauna o mica schimbare, pentru ca sa transformi
coarnele §i copitele despicate ale lui Pan intr-un drac foarte
convingator. Caracteristicile lui Pan nu au fost schimbate
deplin prin incercarea de a pedepsi venerarea lui ca pacat §i
nici nu a avut loc o metamorfozare deplina a acestuia.

Asocierea ^apului cu Diavolul se regase§te in Biblia
cre§tina, unde, in cea mai sfanta zi a anului, in ziua ispa§irii,
se serba prin alegerea a doi {api, „fara cusur" §i era oferit unul
Domnului iar altul lui Azazel.

Japul care purta pacatele oamenilor era lasat sa piece in
desert §i devenea astfel un „{ap ispa§itor \scapegoai\\
Aceasta este cutuma fapului, care e inca folosita in casele de
ceremonii §i astazi, dupa cum a fost in Egipt, unde in fiecare
an era sacrificat unui Dumnezeu.

Infa^i§arile demonilor sunt multiple §i originile
reprezentarilor lor sunt diverse. In realizarea ritualului satanic
nu avem de-a face cu chemarea demonilor. Aceasta practica
este urmarita numai de catre cei, care se tern sa cheme for^a
lor.

Se presupune, ca demonii sunt spirite care doresc raul §i
ca au capabilitatea de a-i ataca pe oameni sau de a strica
evenimentele la care ei participa. Cuvantul grecesc, care
vizeaza pe demon inseamna duh apdrdtor sau inspirator [al
omului] §i, cu siguran^a, ca teologii au inventat cu timpul,
faptul ca aceste legiuni de duhuri inspiratoare sunt, cu toate,
rele.

Un indiciu al fricii „magicienilor" caii mainii drepte
este aceasta practica a chemarii unui demon [care se
presupune ca este o creatura rea] pentru a face ceva la porunca
lor. Presupunandu-se ca a§a arata un demon, el se prezinta
numai ca un slujitor al diavolului §i ca cineva, care se supune
u§or.

§tiin^a oculta [occult lore] vorbe§te insa numai despre o
proteciie foarte mare sau despre o nebuneasca nebunie a

51

vrajitorilor, care incearca sa cheme pe insa§i Diavolul.
Satanistul nu cheama insa pe „cei mai mici" dintre demoni, ci
invoca cu neru§inare pe cei pe care oamenii ii numesc armata
Iadului, calcand astfel cea mai mare interdic^ie, pentru ca
cheama pe diavolii in§i§i\

Teologii au facut liste intregi cu numele diavolilor §i,
cum era de a§teptat, §i liste care con^in nume sau origini ale
dumnezeilor si ale zeita^ilor, care fac parte, in marea lor
majoritate insa, din Palatul Imparatesc al Iadului:

Cei 4 principi incorona^i ai Iadului

Satana [cuv. ebraic] = adversarul / du§manul,
potrivnicul, acuzatorul, Domnul focului, infernul, miazazi.

Lucifer [cuv. latin] = eel plin de lumina, luminatorul,
aerul, steaua dimine^ii / luceafarul de diminea^a; rasaritul.

Belial [cuv. ebraic] = fara stapan, josnicia pamantului,
independentul, miazanoapte.

Leviatan [cuv. ebraic] = §arpele din adancuri, marea,
apusul.

Nume infernale

Gheena [cuv. ebraic] = distrugatorul

Adramalec = diavolul samarinenilor

Ahpuc = diavolul maia§ilor

Ahriman = diavolul mazdeenilor

Amon = zeul egiptean al vie^ii §i al reproducerii, care
avea cap de berbec.

Apollion = Satana al grecilor, mai marele demonilor

Asmodeu = diavolul placerii §i al trairii in desfatari la
evrei, initial fiind „instrumentul judeca^ii".

Astarot = zei^a feniciana a desfranarii, echivalentul lui
I§tar a babilonienilor.

Azazel = un cuvant ebraic, care desemneaza pe eel
priceput sa faca arme de razboi. El este insa eel care
inventeaza cosmeticele.

52

Baalberit= Domnul cananeilor, care devine, mai apoi,
diavol.

Balaam = diavolul ebraic al zgarceniei si al lacomiei.

Bahomet = venerat de templieri ca un simbol al Satanei.

Bast = zerfa egipteana a placerii reprezentata sub forma
unei pisici.

Beelzebub = cuvant ebraic, care desemna pe Domnul
mustelor, care va fi reprezentat sub forma simbolica a unui
scarabeu.

Behemot = era o personificare a Satanei la evrei,
reprezentat sub forma unui elefant.

Beherit = numele siriac al Satanei

Bile = zeul Celtic al Iadului

Chemos = zeul national al moabrfilor, care va deveni
mai apoi un diavol.

Cimerii = armasari, niste cai negri care conduceau
Africa.

Coiotul = diavol indiano-american

Dagon = diavolul razbunarii sau diavolul marii la
filisteni.

Dambala = un dumnezeu sarpe in credin^a voodoo.

Demogorgon = un nume grec al diavolului si despre
care se spunea, ca nu poate fi cunoscut decat de catre mor^i.

Diavolul = un cuvant grecesc, care inseamna: a curge
inapoi.

Dracula = numele romanesc al diavolului 52 .

Emma-0 = conducatorul iadului la japonezi.

Evronimus = prin^ul mor^ii la greci.

Fenriz = fiul lui Loki, pictat sub forma unui lup.

Gorgo = prescurtare de la Demogorgon, un nume
grecesc dat diavolului.

Haborim = un sinonim ebraic al numelui Satanei.

Hecate = zerfa greceasca a lumii subpamantene si a
vrajitoriei.

Istar = zerfa babiloniana a fertilita|ii.

Kali = pentru hindusi este fiica lui Shiva si marea
preoteasa a bandrfilor.

52 Si iata cum autorul ne baga in seama §i pe noi, romanii, spunand ca Dracula e, de
fapt, denumirea diavolului in {ara noastra §i nu numele unui domnitor roman!

53

Lilith = un diavol feminin al evreilor §i prima so^ie a
lui Adam, care 1-a inva^at sa faca funii.

Loki = diavolul teutonilor

Mamona = zeul aramaic al boga^iei §i al imboga^irii

Mania = zei^a etrusca a Iadului

Mantus = zeul etrusc al Iadului

Marduc = zeul ceta^ii Babilon

Mastema = sinonim ebraic al lui Satana

Melee Taus = diavolul iezidi^ilor

Mefistofel = un nume grecesc, care inseamna: Cel care
evita lumina. Vezi Faust.

Metztli = zerfa azteca a nop^ii

Mictian = zeul aztec al mor^ii

Midgard = fiul lui Loki, pictat ca §arpe.

Milcom = diavolul amonit

Moloh = diavolul fenicienilor §i cananrfilor

Mormo = cuvant grecesc, care desemneaza pe Regele
vampirilor, so^ul Hecatei.

Naamah = diavolul ebraic feminin al seduc^iei

Nergal = zeul babilonian al Hadesului

Nihasa = diavolul la indiano-americani

Nija = zeul polinezian al adancurilor

O-Yama = numele japonez al Satanei

Pan = zeul grec al placerii, mai apoi desemnat drept:
puterea diavolului.

Pluto = zeul grec al lumii de dedesubt

Prosperine = regina greaca a lumii subpamantene

Pwcca = numele Satanei la locuitorii din "Tara Galilor.

Rimmon = diavolul sirian inchinat in Damasc.

Sabazios = nume frigian, zeu identificat cu Dionisos,
inchinat sub forma unui §arpe.

Saitan = nume enohian, echivalentul Satanei.

Sammael = nume ebraic, care inseamna: Veninul lui
Dumnezeu.

Samnu = un diavol cinstit in Asia Centrala

Sedit = diavol indiano-american

Set = diavolul egiptean

Shaitan = nume arabic al Satanei

Shiva = nume hindus §i inseamna: Distrugatorul.

Supai = zeul lumii subpamantene la inca§i.

54

T'an-mo = numele diavolului in China, al diavolului
invidiei si al placerii.

Tchort = numele rusesc al Satanei sau a „zeului negru".

Tezcatlipoca = zeul aztec al Iadului

Thamuz = zeul sumerian, care va deveni, mai apoi,
putere diavoleasca.

Thoth = zeul egiptean al magiei

Tunrida = demon feminin al scandinavicilor

Tiphon = nume grecesc, personificare a Satanei.

Yaotzin = zeul aztec al iadului

Yen-lo-Wang = conducatorul Iadului la chinezi.

Diavoli au facut parte din religie intotdeauna iar, o parte
dintre ei, au caracteristici animale, evident care arata, ca
omul nu poate sa nege faptul, ca este si el un animal, caci ceea
ce face nu serveste, decat sa isi mareasca egoul. Porcul a fost
dispre^uit de catre evrei si egipteni. El simboliza insa pe zeii
Frey, Osiris, Adonis, Persefona, Atis si Demeter si se
sacrificau lui Osiris si Lunii. Insa, in timp, el a devenit un
diavol. Fenicienii se inchinau unui dumnezeu musca, Baal,
care va deveni diavolul Beelzebub. Baal si Beelzebub sunt
identici cu gandacul de baligar sau scarabeul egiptenilor, care
invia, la fel ca pasarea mitologica fenix din propria ei cenusa.

Vechii evrei credeau, datorita contactului lor cu persii,
ca exista doua mari for^e in lume, Ahura-Mazda, zeul focului,
al luminii, al viefii si al bunata^ii si Ahriman, sarpele, zeul
intunericului, al distrugerii, al mor^ii si al raului. Acestea sunt
doar cateva exemple, nu numai de demoni reprezenta^i de
oameni ca animale, ci si despre faptul, ca exista nevoia de a
jertfi animale curate zeilor si apoi de a-i retro grada ca
demoni .

In timpul Reformei, in sec. al 16-lea, dr. Johann
Faustus, care era alchimist, descopera o metoda de a chema un
demon din lad, pe Mefistofel, si de a incheia un pact cu el. El
semneaza cu sangele sau un contract cu diavolul, in care isi da
sufletul lui Mefistofel in schimbul redarii tineretii sale si
acesta devine tanar. Cand Faust era insa pe patul mor^ii, el se

53 In timp zeii deveneau demoni, erau consideraji drept demoni de catre admiratorii lor.

55

retrage in camera sa §i arunca in aer laboratorul sau. Aceasta
istorie este un protest impotriva §tiin^ei, a chimiei §i magiei.

Dar Satanistul nu trebuie sa i§i vanda sufletul
Diavolului sau sa faca un pact cu Satana. Aceasta amenin^are
au nascocit-o cre§tinii, pentru ca sa-i terorizeze pe oameni §i
ace§tia sa nu se departeze de la turma. Printr-o amenin^are cu
degetul §i printr-o voce infrico§atoare ei ii inva^a pe cei care ii
urmeaza, ca daca cad in ispitele Satanei §i traiesc potrivit voii
lor naturale, atunci or sa plateasca pentru placerile pacatoase
prin care §i-au dat sufletele Satanei §i vor suferi in lad pentru
ve§nicie.

Oamenii sunt condu§i ca sa creada, ca sufletul curat este
un passport pentru via^a ve§nica. Profe^ii evlavio§i inva^a, ca
omul trebuie sa se teama de Satana. Dar ce mai inseamna
atunci: sa te temi de Dumnezeu! Daca Dumnezeu este
milostiv, de ce oamenii trebuie sa se teama de El? Daca noi
credem, nu exista alta cale ca sa scapam de teama? Iar daca te
temi de Dumnezeu, de ce nu te „temi de Satana" §i, nu in
ultimul rand, de distrac^ie, daca ^i-e teama sa renegi fiinfa lui
Dumnezeu? Fara o astfel de frica angro a oamenilor religio§i
nu ar exista nimic, prin care sa aiba putere asupra adep^ilor
lor. Zei^a teutonica a mor|ii §i fiica lui Loki era numita Hel,
care era un zeu pagan al torturii §i al pedepsei. Al doilea /
[pentru a forma Hell = lad, in engleza n.n.] a fost adaugat in
Vechiul Testament, cand acesta a fost scris.

Profe^ii care au scris Biblia nu au cunoscut cuvantul
Hell I lad. Ei foloseau cuvantul ebraic §eol §i grecescul
Hades, care inseamna Moarte / Mormdnt. De asemenea grecii
foloseau cuvantul Tartar, care e locul de suferin^a al ingerilor
cazu^i, lumea subpamanteana sau Gheena, care era o vale
langa Ierusalim, unde domnea Moloh §i unde gunoiul era
adunat sj ars. De aici a evoluat ideea Bisericii creatine, ca
exista „foc §i pucioasa" in lad.

Iadul protestant §i eel catolic sunt locuri de pedeapsa
vesmica. Insa catolicii cred §i in Purgatoriu, unde sufletele
stau un anume timp si in Limb unde merg sufletele nebotezate.
Iadul budist se imparte in 8 par^i, primele §apte fiind locuri ale
expierii. Descrierea bisericeasca a Iadului este cea a unui loc
infrico§ator din cauza focului §i a chinului.

56

Infernul lui Dante §i taramurile nordice s-au gandit, ca
ni§te regiuni pline de ghea^a, ca un gigantic frigider.

Insa, cu toate amenin^arile lor cu ve§nica osanda §i cu
frigerea sufletului, misionarii cre§tini nu au facut mare lucru,
pentru ca nu mul^i inghi^eau prostiile lor. Placerea §i durerea,
ca §i frumusetea, sunt in ochii care privesc. §i astfel, cand
misionarii s-au aventurat pana in Alaska §i au amenin^at pe
eschimo^i cu chinurile Iadului §i cu lacul de foe arzator, care
ii a§teapta pe pacato§i, ei au intrebat cu nerabdare: Cum putem
ajunge acolo?!

Muni satani§ti nu accepta pe Satana ca pe o fiin^a
antropomorfa, care sa aiba copite despicate, o coada ^epoasa §i
coarne. Ei il reprezinta pe Satana, mai degraba, ca pe o for^a a
naturii, ca pe puterile intunericului, caci au fost numite astfel,
fiindca nicio religie nu a scos aceste for^e din intuneric.

Insa noi nu suntem in stare sa aplicam o terminologie
tehnica acestei for^e. E vorba despre ni§te resurse nefolosite
[ale omului n.n.], pe care pu|ini oameni pot sa le foloseasca,
fiindca nu au puterea sa foloseasca acest mijloc, fara ca mai
intai sa coboare in ei §i sa faca, ca acele reusurse sa explodeze
in afara.

De aceea e nevoie sa aprofundam in mod continuu
faptul, de ce i§i renega mul^i oameni acest bagaj important al
lor, ale carui fa^ete le raman necunoscute §i pe care satani§tii
au ales sa il numeasca: Satana.

Satana ca zeu, semi-zeu, mantuitor personal sau oricum
altumva am vrea sa il numim a fost inventat de catre
fondatorii diverselor religii de pe fa^a pamantului numai cu un
singur scop: ca sa precizeze fiecarui om, care sunt a§a
numitele activitafi sau situafii rele de aici, de pe pamant. In
consecin^a, tot ceea ce rezulta din placerile psihice §i mentale
a fost definit ca rau, prin aceasta asigurandu-se, ca aceasta
via^a e traita de fiecare sub imperiul vinova^iei.

Astfel, daca raul e numele pe care 1-au dat [acestor
lucruri n.n.], atunci raul suntem noi §i care-i problema?!
Veacul satanic este acum! De ce sa nu profitam de el §i de
VIAJA?

57

Cap. 5. Dragoste §i ura

SATANISMUL reprezinta bunatatea celor care merita
in locul dragostei, care se risipe§te pe nerecunocatori. Voi nu
pute^i iubi pe oricine §i e ridicol sa crede^i ca pute^i sa face^i
asta. Daca iubi^i pe oricine §i orice atunci va pierde^i puterea
naturala de selec^ie §i ve^i ramane cu o sarmana putere de a
judeca carcterul §i calita^ile [unui om sau ale unui lucru n.n.].

Caci daca folose§ti ceva in mod liber, atunci ii pierzi
adevaratul in^eles. De aceea, satanistul crede ca aceia iubesc
cu putere §i in mod complet, care slujesc iubirii lor [prin ceea
ce fac n.n.] §i care nu intorc celalalt obraz du§manilor lor!

Iubirea e unui dintre cele mai intense sentimente sim^ite
de catre om. A te for^a sa traie§ti o dragoste nediscriminatorie
[pentru oameni n.n.] este ceva foarte a-natural. Iar daca vei
incerca sa iube§ti pe oricine, atunci nu vei minimaliza
sentimentele celor care merita iubirea ta.

Daca ne reprimam ura putem sa ajungem la multe
indispozrfii psihice §i sentimentale. Insa, daca inva^i sa
directional ura pe care o ave^i spre cei care o merita, atunci va
ve^i elibera de aceste indispozrfii sentimentale, pentru ca e
nevoie sa scoate^i ura afara, pentru cei pe care ii iubi|i.

§i nu a existat niciodata o mare „dragoste", care sa
determine istoria lumii, fara sa nu omoare o mul^ime de
oameni. §i noi trebuie sa ne asumam acest lucru, ca o dovada
a modului cum au fost iubi^i aceia.

Fiecare ipocrit, care a trait pe fa^a acestui pamant, a
pregatit pungi cu dragoste. Fiecare fariseu religios a pretins ca
i§i iube§te vrajma§ii, de§i, in acela§i timp, se consola cu ideea
ca Dumnezeu ii va pedepsi.

In loc sa admita ca sunt capabili sa urasca mizantropia
du§manilor lor §i sa-i trateze in maniera in care ace§tia o
merita, ei spun: „Exista [aceasta ura n.n.], dar, prin harul lui
Dumnezeu, eu pot [sa fac acest lucru: sa-mi iubesc vrajma§ii
n.n.] §i ca „se roaga" pentru ei.

Dar, de ce ne umilim §i ne depreciem pe noi inline prin
astfel de compara^ii nepotrivite? Satanismul a fost gandit ca
sinonim cu barbaria §i sdlbdticia. §i aceasta, numai pentru ca
oamenii se temeau sa vada in fa^a adevarul. Iar adevarul este

58

ceea ce este fiin^a umana si nu blande^ea si dragostea. Iar
satanistul, pentru ca admite ca e capabil, in acelasi timp, sa
iubeasca dar §i sa urasca, este considerat odios.

Insa, dimpotriva, daca el e capabil sa dea urii sale
exprimari rituale, atunci este cu atdt mai mult capabil sa
iubeasca si sa aiba eel mai adanc mod de a iubi.

Prin admiterea si recunoasterea onesta a faptului, ca
suntem capabili sa sim^im, deopotriva, ura si dragoste, prin
aceasta nu le confundam pe una cu alta. Fara sa fim in stare sa
avem unul dintre cele doua sentimente, noi nu putem avea, in
mod deplin, experien^a celuilalt.

59

Cap. 6. Sexul satanic

S-a starnit o mare controversy vizavi de faptul cum vad
satani§tii „dragostea libera [free love]"- In mod frecevent se
presupune, ca activitatea sexuala este eel mai important factor
al religiei satanice §i ca dorin^a de a participa la orgiile
sexuale este una dintre precondi^iile pentru a deveni satanist
[It is often assumed that sexual activity is the most important
factor of the Satanic religion, and that willingness to
participate in sex-orgies is a prerequisite for becoming a
Satanist, .].

Insa acest lucru este departe de a reprezenta adevarul!
Pentru ca, in fapt, oportuni§tii, care nu au cautari sataniste
adanci, daca nu gasesc aici aspectele sexuale se simt
descuraja^i din punct de vedere sentimental.

Satanismul s-a facut avocatul liberta^ii sexuale, insa in
adevaratul sens al cuvantului. Dragostea libera, ca §i concept
satanist, inseamna, cu acuratefe: libertatea de a fi credincios
tie insu^i sau acceptarea dorin^elor tale sexuale impreuna cu
mul^i al^ii, in masura in care tu sim^i necesar sa l\\ satisfaci
nevoile tale personale.

Satanismul nu incurajeaza activita^ile orgiastice sau
legaturile extramaritale pentru cei care nu le considera
naturale. Pentru mul^i, poate fi foarte a-natural §i
dezavantajos faptul de a fi necredincios cu so^ul pe care §i 1-au
ales. Al^ii, dimpotriva, se pot sim^i frustra^i, daca sunt lega^i
sexual numai de o singura persoana.

Fiecare persoana trebuie sa decida pentru sine ce forma
de activitate sexuala e mai buna pentru nevoile sale personale.
Tradarea ta [de catre so^ n.n.] te for^eaza sa fii adulterin sau sa
ai parteneri sexuali, de§i nu te-ai casatorit, pentru ca sa o
dovede§ti altora sau, mai rau, \ie insu^i. Dar, daca te-ai
emancipat vizavi de vinova^ia sexuala considerate drept pacat,
prin standarde satanice, atunci parase§ti anumite nevoi sexuale
care nu te implinesc, fiindca ai fost adancit in sentimentul
vinova^iei.

Mul^i dintre cei care sunt preocupa^i in mod constant ca
sa-§i demonstreze emanciparea fa^a de vinova^ia sexuala, sunt
tinu^i in cea mai mare robie sexuala, in comparable cu cei care

60

accepta, in mod firesc, activitatea sexuala ca o parte naturala a
vie^ii lor §i nu fac mare tam-tam cu libertatea lor sexuala.

Spre exemplu, este foarte cunoscut faptul, ca
nimfomana (§i fiecare barbat dore§te fete §i eroine focoase in
romane) nu are libertate sexuala, ci este frigida §i trece de la
un barbat la altul, fiindca traie§te cu inhibi^ia ca trebuie
intotdeauna sa fie complet satisfacuta sexual.

O alta idee gre§ita este aceea ca, daca intri intr-un grup
sexual prin aceasta ajungi sa ob^ii §i eliberare ta sexuala.
Toate grupurile de astazi care practica sexul liber/dezangajat
au doar un singur lucru in comun §i anume: faptul ca
descurajeaza feti§ismului sau rela^iile aberante/deviante.

Astazi, eel mai puternic exemplu de sexualitate
nonfeti§izata este acea „libertate", care are un tipar comun.
Fiecare participant la o orgie sexuala se dezbraca de toate
hainele, dupa exemplul unuia dintre ei §i mecanismul
desfranarii urmeaza exemplul unuia dintre ace§tia 54 .

Niciunul dintre participant nu se considera mai
emancipat sexual decat al^i memebrii ai grupului, ceea ce
denota inregimentarea §i infantilismul lor, pentru ca
echivaleaza uniformismul cu libertatea.

Satanistul insa in^elege, ca daca e§ti un cunoscator in
ale sexualita^ii, atunci adevarata libertate/eliberare sexuala
inseamna eliberarea de ideea de vina/de gre§eala/ de pacat. El
nu se simte eliberat de a§a-numita revolufie sexuala, dupa
cum nu se simte nici ru§inat, in mod fals, la nivel social.

Aceste cluburi de sex liber gre§esc cu toate din punctul
de vedere ale liberta^ii sexuale, prin aceea ca ele cred, ca
activitatea sexuala nu poate fi expresia unei individualita^i §i a
unor persoane cu feti§uri. Insa libertatea sexuala nu se poate
dobandi la nivelul unei organiza^ii.

Satanismul scuza orice tip de activitate sexuala prin
care se satisfac dorin^ele individuale, fie ca e vorba de
heterosexualitate, homosexualitate, bisexualitate sau oricare
alta alegere sexuala.

54 Filmele pornografice din departamentul orgii sexuale in anii '80 mergea pe acest
calapod: a unei sexualitaji in grup, care era dictata de unul dintre ei, in special de o
femeie. Probabil e un obicei de la jumatatea secolului al XX-lea, daca autorul §tia
despre el.

61

Satanismul scuza insa §i orice feti§ sau deviate sexuala,
care se refera la via^a voastra sexuala, atata timp cat nu
implica pe cineva, care nu dore§te sa fie implicat in cadrul ei.

Prevalent comportamentului deviant §i/sau feti§izant
{ine in societatea noastra de etapa, cand eram posesorii unei
imagina^ii sexuale naive. Caci exista mai multe variante de
sexualitate decat cunoa§te acela, care nu are perspicacitate
sexuala §i anume: travestismul, sadismul, masochismul,
urolagnia 55 , exhibitionismul.

Fiecare forma de feti§ism - fiindca mul^i sunt uimrfi de
preponderen^a acitivita^ii feti§itice in societatea noastra - e
considerate o activitate depravata, pentru ca mul^i sus^in, ca
aceste dorin^e sunt „anaturale".

Insa §i asexualismul e o deviate. §i, mai degraba, e
anormal sa ai un ocean de dorin^e sexuale (fara sa vorbim aici
de boala sau de batrane^e sau de o alta ra^iune validd pentru a
avea a§a ceva) decat sa ai o sexualitate promiscuua.

§i, totu§i, daca un satanist alegere sublimarea sexuala
mai degraba, decat exprimarea sexualita^ii sale, aceasta este,
pe deplin, o alegere personala. In multe cazuri de sublimare
sexuala sau de asexualism orice incercare de emancipare
sexuala e o dovada a dezastrului pe care il produce
asexualismul 56 .

Asexualii sunt de obicei oameni cu sexualitate
sublimata din cauza locurile de munca pe care le au sau a
hobbyurilor proprii. Toata energia §i-o canalizeaza spre
acestea, energie care, in mod normal, se pierdea in activity
sexuale.

Daca o persoana considera interesele sale sociale mai
presus decat cele sexuale, atunci acest efort se justified §i nu e
condamnabil. Dar aceasta persoana recunoa§te, ca aceasta
lipsire a sa de sexualitate este o sublimare sexuala.

Fiindca, daca nu dai voie dorin^elor sexuale ca sa se
exprime, multe dorin^e sexuale tainice nu vor progresa
niciodata de la stadiul de fantezii sexuale personale.

Nevoia de a te elibera de ceea ce te conduce in mod silit
este pentru un mare numar de oameni un motiv de a cauta

55 Sexualitatea in care actul sexual se termina prin urinarea pe trupul celuilalt.

56 Pe scurt, autorul nostru vrea sa ne spuria, ca ascetismul sexual rnseamna o trauma §i
nu o eliberare, o purificare de patimi.

62

metode in acest sens. Dar, cum activitatea feti§istica nu se
exteriorizeaza in mod marcant, atunci sexualitatea
nesofisticata pare a nu exista.

§i voi da exemple de tehnici ingenioase adesea folosite:
Barbatul travestit se va rasfa^a in cadrul feti§ului sau, prin
folosirea curenta a hainelor femeie§ti, in toate activita^ile
curente pe care le va intreprinde. Sau, femeia masochista, va
putea sa poarte o haina de cauciuc mai mica sau mai mai mare
pe dedesubt, care sa ii asigure o placere sexuala, pe care
disconfortul feti§istic i-1 poate oferi zilnic, fara ca cineva sa
§tie acest lucru.

Un asemenea lucru se petrece cu un imblanzitor de
animale, dar se pot da foarte multe alte exemple.

Satanismul incurajeaza orice forma de exprimare
sexuala pe care ne-o dorim, atata timp cat nu ranim pe al^ii
prin intermediul ei. Aceasta afirma^ie trebuie clarificata,
pentru ca sa nu fie prost in^eleasa.

Prin a nu rani sau a nu jigni pe altul, nu in^elegem §i
rana neinten^ionata, ci faptul de a nu for^a pe cei care nu sunt
de acord cu privire la o a anume activitate sexuala, pentru ca
nelini§tea lor prive§te tocmai acel tip de sexualitate privit sub
raport moral.

E normal ca vei evita sa ofensezi pe arfii, care au un
mare respect fa^a de tine, manifestand fa^a de ei aceasta
pudicitate priteneasca, care tine de conjuncture. Insa, daca vei
dori, in mod sincer, ca sa nu ii rane§ti §i, in ciuda eforturilor
tale, in mod accidental, vei face acest lucru, nu po^i fi facut
responsabil pentru ceva anume.

De aceea nu trebuie sa va sim^i vinova^i fa^a de
orientarile voastre sexuale sau fa^a de cei pe care ii rani^i din
cauza acestora. Daca in mod constant va e teama sa nu
supara^i pe cineva, prin pudoarea pe care o manifesta^i fa^a de
sex, atunci nu va pute^i emancipa nicidecum fa^a de

en

autoculpabilizarea sexuala .

Oricum scopul nu este acela de a cauta sa l\i etalezi
permisivitatea.

57 Adica nu se pot dezbara de ideea ca sexualitatea extra-maritala e un pacat, adica de
mustrarea con§tiintei pentru pacatele lor.

63

O alta excep^ie de la regula ii prive§te pe cei care au

CO

manifestari masochiste . Un masochist i§i deriva placerea din
existenfa durerii. Astfel masochistul isi neaga placerea prin
durere, suferind la nivel psihic mai mult decat un non-
masochist.

Povestea adevarata a cruzimii sadice se rezuma la
rugamintea: bate-ma!, pe care o face, cu sadism, masochistul.
Cel care nu are pic de mila fa^a de sadic ii spune: Nu! Insa,
daca o persoana vrea ca sa fie lovita §i iube§te suferin^a,
atunci nu exista nicio ra^iune, pentru care sa nu ii satisfaci
acesteia dorin^a.

In mod curent, prin cuvantul sadic, este descris eel care
i§i obtine placerea din cauza ca e brutalizat fara mila. Insa
acum trebuie sa il vedem pe un adevdrat sadic ca pe un om
selectiv. El trebuie sa aleaga cu aten^ie §i cu mari rezerve
victimele potrivite, pentru ca sa ii produca o mare incantare
faptul de a produce dureri pe masura a§teptarilor sale.

Sadicul bine orientat este un epicurean atunci cand vine
vorba de a-sj consuma energia proprie intr-un mod placut.
Daca cineva nu are puterea sa admita ca este un masochist §i
ca se bucure de a fi facut sclav §i biciuit, atunci adevaratul
sadic e bucuros sa faca acest lucru.

Afara de aceste excep^ii enumerate mai sus, satani§tii
nu doresc sa ii raneasca, in mod inten^ionat, pe al^ii §i prin
aceasta sa le incalce drepturile lor sexuale. Daca incerca^i sa
va impune^i altora cu for^a dorin^ele sexuale nu vor fi bine
primite avansurile voastre, pentru ca afecta^i prin aceasta
libertatea lor sexuala.

De aceea satanismul nu este un avocat al violului, al
molestarilor de copii, al profanarii sexuale a animalelor sau a
altor forme de activitate sexuala, care se face fara participarea
voita a acelora, din cauza naivita^ii sau a unui fel anume de
intimidare.

Daca toate parole implicate sunt oameni maturi §i
responsabili pentru ac^iunile lor §i ace§tia doresc ca sa se
angajeze intr-o forma anume de exprimare sexuala -
indiferent daca ea este consideratd, in mod curent, un lucru

58 Care au placere sexuala numai in urma torturarii §i injosirii lor de catre partenerul
sexual.

64

tabuu - atunci nu exista nicio ra^iune, pentru care ei trebuie sa
l\\ reprime pornirile lor sexuale.

Daca sunte^i con§tien^i de toate implicate, avantajele
§i dezavantajele [care survin de aici n.n.], §i sunte^i siguri ca
prin ac^iunile voastre nu ve^i rani pe cineva, care nu dore§te sa
fie ranit sau sa fifi ranit, nu exista niciun motiv atunci, ca sa
va suprima^i preferin^ele voastre sexuale.

Dupa cum, doi oameni nu vor sa \\rm o dieta la fel sau
nu prefera acela§i fel de mancare, tot la fel gusturile §i
dorin^ele sexuale sunt diferite de la o persoana la alta. Nicio
persoana §i nici societatea nu are dreptul sa limiteze
preferin^ele sexuale sau frecven^a actelor sexuale ale altei
persoane.

Sexualitatea proprie nu poate fi judecata decat in
contextul fiecarei persoane in parte. De aceea, ceea ce pentru
o persoana este corect §i moral din punct de vedere sexual
foate fi un lucru frustrant pentru alta. §i viceversa e tot la fel
de valabila. O persoana poate avea un mare apetit sexual §i,
din acest motiv, ar fi nedrept ca sa il comparam cu al alteia,
care e mai scazut, fiindca exista barba^i cu un apetit sexual de
nestapanit, dar, care au femei cu nevoi sexuale, care nu pot sa
ii satisfaca.

De aceea este nedrept ca el sa ii ceara ei, ca sa ii
raspunda, in mod entuziast, la cerin^ele lui. Ci, pentru aceasta,
ea ar trebui sa fie pe aceea§i lungime de unda cu el. In cazul
cand ea nu simte o mare pasiune, ci este, mai degraba, pasiva
sj satisfacuta sau nu se plange, atunci acesta poate alege sa se
elibereze §i in alta parte, fapt care include §i practicile auto-
erotice.

Rela^ia ideala este aceea in care oamenii sunt plini de
dragoste §i sunt compatibili din punct de vedere sexual. Insa,
rela^iile perfecte sunt relativ rare. Este important aici ca
dragostea spirituals § i cea sexuala sa fie - de§i nu e necesar -
mana in mana.

Daca exista o reala compatibilitate sexuala, chiar §i
limitata, atunci toate dorin^ele sexuale vor fi satisfacute. §i nu
poate exista o mare placere sexuala decat atunci, cand aceasta
deriva din asocierea ei cu o dragoste profunda, daca sunte^i
dota^i sexual.

65

Dar dacS nu sunte^i propriu unei altfel de sexualitate,
pentru cS va gandi^i la faptul de a nu fi stresa^i de nevoia de a
fi compatibili sexual nu e indicat sa miza^i pe dragostea
spirituals. CSci se intamplS frecvent faptul sa o avem pe una
fara cealalta 59 .

In realitate insS, de§i unul dintre membrii unui cuplu i§i
dore§te sa aiba rela^ii sexuale §i cu al^i parteneri, fiindca i§i
iube§te foarte mult partenerul sau partenera de via^S, evita sa
il / o raneasca in vreun fel.

Dragostea spirituals profunda se concentreaza asupra
iubirii sexuale §i, de aceea, cu siguran^S, ca e necesar sa ai un
ingredient prin care sa i§i satisfaci partenerul. Fiindca orice
tabiet sexual, in afara actului sexual sau a masturbSrii, sunt de
fapt suplimente ale erotismului conjugal.

Masturbarea, considerate un tabu sexual [a sexual
taboo] de catre mul^i oameni, creaza o problems de vinova^ie
care nu e u§or solu^ionata 60 . §i mai cu aten^ie trebuie privit
acest subiect, pentru ca se constituie intr-un ingredient extrem
de important [in actul sexual n.n.] care, pentru mul^i, se
transforma intr-o placere magica.

§i, intrucat Biblia iudeo-cre§tina vorbe§te despre
masturbare ca despre pacatul lui Onan [Fac 38, 7-10], barba^ii
o considera drept un lucru de mare gravitate §i, in consecin^a,
o transforms intru „viciu solitar".

InsS, de§i prin sexologii moderni s-a tot explicat faptul,
cS pScatul lui Onan este un simplu coitus interruptus, totu§i
imaginea proastS a acestei activitS^i sexuale s-a creat de-a
lungul secolelor printr-o interpretare teologicS defectuoasS.

AlSturi de alte crime sexuale de astSzi, masturbarea este
una dintre cele mai urgisite activitS^i sexuale. De-a lungul
ultimului secol, s-au scris imens de multe texte despre
consecin^ele teribile ale masturbSrii. Practic, toate bolile
psihice sau mentale au fost atribuite acestui rSu al mSsturbSrii.

Lipsa de ro§ea^S a fe^ei, rSsuflarea sacadatS, privirile pe
furi§, sanul ISsat, nervozitatea, co§urile de pe fa^S sau

59 Adica sa avem parte de sexualitate fara a fi compatibili cu partenerul sau partenera
noastra.

60 In anii 60-70 ai secolului al XX-lea, dupa cum ne spune autorul, masturbarea era un
tabu si nu un lucru banal, ca astazi, in rela^iile intime.

66

pierderea poftei sunt numai cateva dintre multele
caracterisitici presupuse a rezulta din faptul masturbarii.

Colapsul psihic §i mintal defmitv e asigurat, se produce
de la sine, daca nu exista cineva, care sa aten^ioneze pe un
tanar adolescent, cu privire la toate aceste car^i.

Descrierile sinistre ale acestor texte pot fi foarte
cornice, insa, din pacate, nu sunt astfel. Pentru ca, de§i prin
sexologii, doctorii, scriitorii contemporani, in mare parte, s-a
indepartat stigmatul de pe actul masturbarii, sentimentul
profund de vinvova^ie, care a fost introdus prin aceste scrieri,
nu a fost eradicat decat partial.

Un mare numar de oameni, in special categoria de
populate de peste 40 de ani, nu poate sa accepte emotional, ca
masturbarea este un act natural §i sanatos, de§i accepta acest
lucru la nivel intelectual. Barba^ilor de acest tip le repugna
masturbarea, pentru ca, in subcon§tientul lor, au primit aceasta
repulsie pe cand erau copii.

Insa gandesc faptul, ca daca cineva con§tientizeaza, ca
aceasta ab^inere sexuala e nesanatoasa pentru el, in ciuda
tuturor interdic^iilor pe care le cunoa§te, va persista in faptul
de a se autosatisface din punct de vedere sexual.

Acest mit absurd 61 al masturbarii nu face altceva decat
sa creasca numarul de pacien^i interna^ in institu^iile de boli
psihice. Insa rapoartele care se fac la aceste spitale, spun ca
cei care au ajuns nebuni, au ajuns tocmai pentru ca s-au
masturbat.

Nimeni insa nu trebuie sa opreasca pe cineva ca sa nu
doreasca un partener sexual sau sa nu fie liber de prejudeca^i
in materie de sex. A opri aceste lucruri inseamna o nebunie
crunta. Pentru ca motivele reale pentru care sunt oprite
practicile masturbatorii deriva tocmai din nebunia celor care
le interzic.

Mul^i oameni insa, mai degraba, i§i cauta parteneri
sexuali necunoscuti, decat sa se masturbeze, pentru ca au
sentimentul acut al vinova^iei pentru faptele lor. Dar partenerii
au §i ei repulsie fa^a de masturbare sau teama fa^a de acest
lucru, pe care uneori o marturisesc, de§i cei care ii solicita ca

Faptul ca masturbarea e un pdcat §i ca are repercusiuni la nivelul sanatafii sufletesti
si trupesti a omului faceau parte, pentru autorul nostru, dintr-un mit absurd.

67

parteneri de sex, vin la ei tocmai pentru ca au experience
sexuale cu straini.

Daca stimularea sexuala e provocate de privirea la al^i
parteneri implica^i intr-un act sexual, atunci ei i§i dau drumul,
tocmai pentru ca ii vad §i pe arfii implica^i in acte sexuale.
Atunci, daca interzicera masturbarii este un lucru vinovat
numai cand e vorba de un grup, atunci nu ar trebui ca sa
incerce sa ascunda aceasta vina sau sa faca uz de ea.

Multe rela^ii pot fi salvate, tocmai prin distrugerea
[acestei vini profund resim^ite n.n.], pentru ca numai a§a, cei
care sunt implica^i in ea nu mai simt vreo vina §i vor
considera masturbarea drept un lucru natural.

Masturbarea e vazuta drept un rau, fiindca placera pe
care o produce provine dintr-o intense „interzisa", adica prin
stimularea cu o mana. Sentimentul vinova^iei inso^e^te
aproape toate actele sexuale pentru ca sunt socotite, din punct
de vedere religios, drept ac^iuni nedomolite/patima^e ale
omului, pentru ca aceste placeri trebuie sa produca numai
urma§i, fapt pentru care se urmare§te calendarul, pentru a se
stabili zilele „sigure" pentru actele sexuale.

Dar nu po^i sa te domole§ti cu argumente rationale, pina
nu te masturbezi. Nu §tiu ce vi s-a spus despre „imaculata
concep^ie" - de§i eel care are o credin^a oarba inghite multe
inep^ii - insa §ti^i foarte bine, ca daca faci un copil, atunci 1-ai
avut in urma unui contact sexual cu o persoana de sex opus.

Daca te temi ca nu cumva sa savar§e§ti pacatul
originar, cu certitudine vei sim^i o adanca vinova^ie de fiecare
data cand vei face sex numai pentru gratificare de sine, adica
fara inten^ia de a na§te copii.

Satanistul trebuie sa in^eleaga pe deplin de ce religio§ii
declara masturbarea drept un pacat. Ca orice alt act natural
oamenii trebuie sd-lfaca §i nu sa-§i reprime placerea. Fiindca
vinova^ia este una dintre fa^etele importante ale schemei lor
perverse de gandire, prin care ii obliga pe oameni sa-§i
ispa§easca „pacatele", tocmai prin plata cu care credinteaza
templele abstinen^ei.

Insa, chiar daca o persoana nu e {inuta mult timp sub
aceasta povara a religiozita^ii sau nu crede in ea, totu§i se
observa ca omul modern simte ru§ine, atunci cand e convins
de sentimentele sale masturbatorii.

68

Un barbat se poate sim^i frustrat, daca se masturbeaza
de unul singur, in comparable cu faptul, daca s-ar masturba in
compania unei femei. O femeie se poate autosatisface sexual,
dar ea tanje§te tot timpul dupa faptul de a fi sedusa. Niciun
fals Casanova §i nicio falsa femeie fatala nu se simt bine,
cand sunt „redu§i" la faptul de a se masturba pentru a se
autogratifica/ autosatisface. Ambii simt ca au de-a face cu un
partener neopotrivit.

Din punct de vedere satanic, gandesc ca eel mai bine ar
fi sa te angajezi intr-o fantezie perfecta cu cineva, decat sa
participi la o experien^a nerentabila cu o alta persoana.

Cand vine vorba de masturbare atunci voi sunte^i cu
totul stapani pe situate. S-a aratat adesea §i este indiscutabil
faptul, ca masturbarea este o practica pe de-a-ntregul normala
§i sanatoasa §i ca ea este practicata de to^i membrii regnului
animal.

Copiii umani i§i urmeaza, din instinct, dorin^ele lor
masturbatorii, chiar daca ei sunt certa^i de parin^ii lor, care
sunt indigna^i pentru acest lucru. La randul lor §i ace§tia, fara
doar §i poate, i§i vor certa proprii lor paring §i, prin ei, toata
linia lor genealogica.

Insa, din pacate, dar lucru complet adevarat, e aceea, ca
vinova^ia sexuala a parin^ilor se va muta, fara modificare, in
copiii lor. Din acest motiv, ai salva pe copiii no§tri de un
destin sexual nenorocit ca acela al parin^ilor si bunicilor no§tri
e posibil, daca codul moral pervertit al trecutului e prezentat
in mod realist, pentru ca el reprezinta un set de reguli
pragmatice, care ne-au facut rigizi, care ne-au distrus pur §i
simplu.

Daca nu ne emancipam fa^a de standardele sexuale
ridicole ale societa^ii actuale, fapt care include §i a§a-numita
revoluiie sexuala, nevrozele cauzate de ace§ti tortionari ai
regularilor se vor perpetua.

Numai o aderare la noua morala umanista §i ra^ionala a
satanismului §i promovarea unei societal in care copiii no§tri
sa creasca sanatos §i fara consecin^ele devastatoare din punct
de vedre moral e solu^ia, pentru prezenta noastra societate
bolnava.

62 Cei care opresc actele sexuale libere, fara racordare morala.

69

VII. Nu toft vampirii sug sdnge

SATANISMUL reprezinta responsabilitatea celor
responsabili, adica o preocupare pentru vampirii psihici. Murfi
oameni ai planetei practica arta de ai face pe ceilalti ca sa. se
simta responsabili §i astfel, sa ii indatoreze fara. nicio cauza.

Satanismul le vede pe aceste lipitori [leeches] in
adevarata lor lumina. Vampirii psihici sunt indivizii care sug
din arfii energia lor vitala. Acest tip de persoane poate fi gasit
peste tot in societatea actuala.

Ei nu fac nimic bun pentru noi §i nici nu ne iubesc §i
nici nu sunt prieteni adevarali. Insa noi ne simtim responsabili
fatl de vampirii psihici fara sa cunoa§tem de ce.

Daca va ganditi cum ati putea sa fiti victimele unei
astfel de persoane, atunci va voi da cateva indicii simple, ca sa
va ajute sa constatati acest lucru.

Pentru ce va suna sau va invita cineva la ei, de§i voi nu
doriti acest lucru, decat pentru ca ei §tiu, ca v-ati sim^i
vinova^i, daca nu a^i accepta propunerea lor? Sau: de ce gasrfi
sa face^i favoruri tot timpul pentru cineva, care nu va cere
acest lucru, de§i face aluzii la el?

Asta pentru ca, adesea, vampirul psihic se va folosi de
psihologia inversa a situa^iei §i va va spune: „0, dar nu v-am
cerut sa face^i acest lucru!". §i, din acest motiv, voi,
dimpotriva, ve^i insista ca el sa primeasca favorul vostru 63 .

Vampirul psihic insa niciodata nu va pretinde ceva de
la voi 64 . In acest fel nu va parea, in aparen^a, obraznic. Ei pur
§i simplu i§i fac cunoscute inten^iile pe cai subtile, pentru ca
sa previna orice pacoste de pe urma acestor apropouri.

Ei merg pe premisa, ca tu trebuie sa crezi despre ei, ca
nu ffi impun un anume lucru. De aceea vei accepta
propunerile lor cu bucurie, fara sa te complici prea mult. Insa

63 Ceea ce LaVey prezinta aici face parte din psihologia mitei sau a duplicitajii
continue, cu ample implicajii psihologice, dintre membrii unei institufii sau in relajiile
sociale.

64 Nu va va pretinde explicit... ci doar implicit. El incearca sa stoarca foloase
necuvenite de la voi... dar prin discursul suspansului, a ambiguitajilor de tot felul, a
insinuarilor care ii acopera spatele.

70

pacatele lor nu se fac prin comitere...ci prin omiterea
detaliilor.

Tocmai de aceea, vizavi de ei, nu ni spun sa faci §i nici
sa nu faci un anume lucru, ci te lasa pe tine ca sa sim^i / sa
intuie§ti ceea ce ei doresc de la tine.

Prin aceasta imensa viclenie ei ni indica pe fa^a ce sa
faci, de§i, §tiu foarte bine, ca nu ni place acest lucru §i ca ai
avea un motiv legitim §i inviolabil ca sa ii refuzi.

Mul^i dintre ace§ti oameni au „capacitati" speciale prin
care te fac foarte u§or dependent de ei §i, mai ales, la nivel
afectiv. Mul^i dintre vampirii psihici sunt neputincio§i
/suferinzi sau pretind ca sufera de „tulburari metale sau
emo^ionale".

Arfii simuleaza ca sunt pro§ti sau incompetenfi in vreun
domeniu, pentru ca tu sa vrei [sa ii ajuti] sau sa l\i fie mila de
ei sau, §i mai mult, sa faci ceva pentru ei.

In mod traditional a exorciza un demon sau vreun loc,
care §tii ca e posedat inseamna a exorciza persoana sau locul
respectiv. A recunoa§te insa pe demonii 65 zilelor noastre §i
metodele lor de lucru nu inseamna altceva, decat a gasi
antidotul impotriva dezastrelor, pe care le pot produce in fiin^a
noastra.

Mul^i oameni accepta, in mod pasiv, pe ace§ti indivizi
vicio§i §i aceasta, pentru ca modul pervers in care ei opereaza
ii fac sa nu fie in^ele§i cu adevarat. In momentul insa, cand ei
accepta aceste „suflete nefericite", atunci devin mai nefericite
decat acelea, de§i ei simt sa ii ajute cu ce pot.

Aici avem de-a face cu o in^elegere gre§ita a ideii de
responsabilitate sau cu un sentiment al vinei nefundamentat.
§i aceasta, pentru ca i§i manifesto „altruismul" tocmai vizavi
de ace§ti cer§etori / parazi^i, care profita de tot felul de
petreceri.

§i vampirii psihici exista printre noi, tocmai fiindca ei
i§i aleg intr-un mod inteligent, cu aten^ie, drept victime ale lor
pe oamenii responsabili, adica pe aceia care considera, ca au
marea obligate de a-§i indeplini „datoriile lor morale".

Din acest motiv, noi suntem vampiriza^i de un grup de
oameni sau de catre ni§te indivizi singulari. Oriunde vad ca

Se refera la vampirii psihici.

71

rasare o anume organiza^ie, cu scopuri caritabile sau o
comunitate religioasa sau fraternala, ace§tia i§i aleg foarte
atent persoana, care se simte vinovata...dar care este, in
acela§i timp, pre§edintele sau vicepre§edinte ei.

§i astfel, pre§edintele funda^iei este intimidat prin aceea
ca vin la el cu inima deschisa §i pentru ca se love§te in „buna
sa intense", de§i, nu mai trebuie sa spunem faptul, ca §i acest
pre§edinte, de multe ori, poate sa nu-§i fi adus nicio
contribute personala la institu^ia pe care o conduce, dar sa fii
primit un salariu gras pentru „nobilele sale fapte".

Insa vampirii psihici sunt mae§trii in a-§i atrage
simpatia §i considera^ia omului responsabil. Ei procedeaza la
fel, dupa cum vedem ca face un copil, care este trimis sa se
prefaca in chip §i fel, ca astfel, cu multa u§urin^a, sa poata
primii bani de la oameni binevoitori. §i cine poate sa reziste
farmecului unui copil inocent?

Desigur, exista oameni, care nu se simt bine pana nu
dau ceva, insa murfi nu intra in aceasta categoric Din
nefericire, noi facem adesea lucruri, pe care nu am sim^i sa le
facem, daca nu ni s-ar cere.

Unei persoane cinstite ii este foarte greu ca sa se decida
intre ofaptd caritabild voluntara §i una impusd. El ar dori sa
faca ceea ce e drept sa faca §i traie§te perplexarea de a decide,
in mod corect, pe care sa-1 ajute §i in ce fel e drept, ca sa se
a§tepte acest lucru de la el.

Fiecare persoana trebuie sa decida in dreptul ei, care
sunt obligate sale fa^a de prieteni, familie §i comunitate.
Inainte de a pierde timp §i bani pentru al^ii din afara familiei §i
a cercului intim de prieteni, ea trebuie sa decida ce poate da
altora, fara ca sa piarda acele lucruri cu totul. Cand reflecta la
lucrurile pe care trebuie sa le faca pentru al^ii, trebuie sa se
includa §i pe sine in actul de intrajutoare.

Trebuie sa evalueze in ce masura e rezonabila cererea,
personalitatea sau motivele personale ale celui care cere ceva
anume. §i este extrem de greu pentru cineva, ca sa invete sa
spuna: Nu!, cand toata via^a lui a spus: Da!

Caci daca vrea ca sa aiba vreun avantaj, atunci trebuie
sa invete sa spuna: Nu!, cand circumstan^ele cer acest lucru.
Caci daca le dai voie, atunci vampirii psihici se vor infiltra pe

72

fiecare zi in via^a ta, pana cand nu vei mai avea via^a privata
si vei constata, ca te fac sa te dezlipesti de toate ambi^iile tale.

Un vampir psihic i§i va alege mereu o persoana, care
este relativ multumita si satisfacuta de via^a sa personala, o
persoana care este fericita din punct de vedere al mariajului,
care e multumita cu locul de munca pe care il are si, in
general, se bucura de toate care sunt in jural ei, pentra ca sa
stoarca bani de la ea.

§i aceasta, pentra ca vampiral psihic isi alege o
persoana fericita pe care sa o victimizeze, caci el are in plan sa
stoarca tot ce poate de la victima pe care si-a ales-o. El va face
tot ce ii sta in putere, pentra ca sa starneasca tot felul de
probleme si certuri intre victima sa si persoanele care ii sunt
dragi acesteia.

De aceea, el monitorizeaza pe oricine pare sa nu aiba
prieteni adevara^i si pe care nu-i intereseaza nimic in via^a in
afara de ei insisi. Acesta, de obicei, n;i spune ca este foarte
atent cand isi alege prietenii sau ca nu isi face prieteni cu
usurin^a, fiindca cere standarde inalte de la cei, care vor sa i se
alature.

El cere si pastreaza prietenii atata timp cat are nevoie,
lucra de care numai un vampir psihic este capabil. El insa va
face tot posibilul ca sa te linisteasca, spunandu-^i ca tu
implinesti toate cerin^ele sale si ca nu te afli in tabara celor
mul^i, ca esti o excep^ie si ca tu esti printre pu^inii care merita
sa ii fie prieteni adevara^i.

Daca confunzi insa iubirea disperata [desperate love]
(care este un lucra foarte egoist) cu vampirismul psihic
[psychic vampirism] trebuie sa clarific marea diferen^a dintre
cele doua.

Singura cale in care po^i sa in^elegi, daca ai fost
vampirizat este aceea de a compara, ceea ce ai dat tu acelui
individ cu ceea ce ^i-a inapoiat el. In acelasi timp, po^i fi
necajit de cineva cu obliga^iile iubirii fa^a de el, de un prieten
apropiat sau de catre un angajat. Insa inaintea vampirilor
psihici, trebuie sa te intrebi intotdeauna: Ce primesc in
schimb?

Daca so^ia sau iubita ta insista, ca tu sa chemi pe acest
fel de oameni in mod frecvent, dar, in comparable cu tine, ei

73

i§i petrec timpul departe de prezen^a ta, tu trebuie sa in^elegi
ce dai §i ce prime§ti intr-o atare situate.

Insa, daca un prieten apropiat te suna ca sa il aju^i la un
moment dat, asta inseamna ca §i tu, cand el va avea nevoie,
trebuie sa ii dai prioritate, iar acest lucru trebuie sa il vezi ca
pe un gest de raspuns la gestul lui.

La fel, daca un angajat ni cere un lucru cat de mic, la
care nu te a^tep^i in mod obi§nuit, dar el intarzie sau nu rfi
acorda aten^ia de care ai nevoie, atunci nu trebuie sa deplangi
situa^ia lui sau sa shmi nevoia sa ii faci un privilegiu.

Fiindca vei fi vampirizat, daca in mod continuu vei fi
apelat sau de la tine se a§teapta sa faci favoruri, dar, cand tu ai
nevoie de un favor, intotdeauna se intampla ca al^ii au
„obliga^ii neaparate".

Mul^i vampiri psihici ni vor da diverse lucruri, pentru
ca sa sim^i nevoia, la randul tau, sa inapoiezi ceva §i, prin
acestea, sa te lege de ei. Diferen^a insa intre ce dai tu §i ce ifi
dau ei este aceea, ca tu te revan§ezi fa^a de ei cu lucruri, care
nu sunt materiale. Pentru ca ei vor sa te sim^i obligat fa^a de ei
§i vor sa i^i spuna ca sunt dezamagrfi §i ii rane§ti, daca incerci
sa te revan§ezi fa^a de ei prin diverse cadouri.

In esen^a, tu le plate§ti cu sufletul tau §i ei, \\i
reamintesc in mod constant, ca ai o datorie fa^a de ei, fara insa
ca sa ^i-o reaminteasca.

Dar, ca sa fii cu totul satanic, singura cale vizavi de
vampirii psihici este aceea, ca sa faci pe mutul §i sa nu le
reintorci gestul altruist la care se a§teapta. Trebuie sa inve^i de
la ei, cu grafiozitate, lec^ia pe care ei te-au inva^at-o,
multumindu-le cu voce tare, ca sa o auda deplin §i apoi sa
pleci. Numai astfel te apropii de victorie.

§i ce pot sa-£i mai spuna in atare situate? Insa, in al
treilea rand, cand ei se a§teapta ca sa-^i plate§ti poli^ele, tu
trebuie sa le spui un Nu raspicat, insa, din nou, cu
generozitate.

§i, cand vor sim^i ca tu te strecori ei se vor enerva §i
vor face doua lucruri. In primul rand, ei vor incerca sa \\\
atinga sentimentele datoriei fa^a de ei §i, cand nu vor reu§i, i§i
vor da pe fa^a adevaratele lor inten^ii, pentru ca vor deveni
manio§i §i razbunatori.

74

§i, cand vei ajunge la aceasta parte a jocului, atunci po^i
juca rolul celui jignit. Daca pana acum nu ai facut nimic rau,
atunci incepi sa te faci ca ai „obliga^ii neaparate" atunci, cand
au nevoie de tine. Astfel nu se mai asteapta ca sa le reintorci
darurile, pentru ca simt ca nu te leaga de ei sentimente aparte.

§i, de obicei, cand se ajunge in acest punct, vampirii
psihici in^eleg, ca au fost descoperrfi si ca nu te au la mana.
Ei nu se vor mai ^ine mult timp de capul tau, ci vor cauta o
alta victima.

Insa, nu exista moment, cand vampirii psihici sa nu
caute un mod prielnic si sa faca tot posibilul ca sa te tortureze.
§i ei au destul timp pentru asta. Fiindca, atunci cand unul este
respins, tu nu faci decat sa ii neglijezi pe ceilarfi si acestia
asteapta si planuiesc momentul razbunarii, pentru atunci cand
simt ca e momentul oportun.

Din acest motiv, trebuie sa ai o relate rece cu astfel de
persoane din prima. „Flatarile" lor si atasarea de tine, pot fi, la
inceput, flatante iar darurile lor foarte atractive. Insa, tocmai
de aceea vei cauta sa le platesti, cu diverse ocazii, aceste
aten^ii fara de tine.

Nu-^i irosi timpul cu astfel de oameni, care, in cele din
urma, te vor distruge! Ci, mai degraba, concentreaza-^i aten^ia
asupra acelora, care apreciaza modul tau responsabil in relate
cu ei si, la fel, simt sa fie responsabili fa^a de tine.

Iar daca tu esti un vampir psihic, fii atent! Pazeste-te de
satanist, pentru ca el este pregatit si doreste cu veselie, ca sa te
faca sa sim^i, ca i^i trece un foe prin inima.

75

VIII. Indulgen(d [fa(d de trup] ...nu
constrdngere [a lui]

Cea mai mare victorie a dezvoltarii umanita^ii este grija
fa^a de trup! 66 Satanismul incurajeaza pe adep^ii lui ca sa fie
ingaduitori fa^a de dorin^ele lor naturale. Numai prin a face tot
ce se poate face pentru a fi complet satisfacuta o persoana,
aceasta nu va avea frustrari, care sa o faca periculoasa pentru
sine §i pentru arfii.

De aceea, cea mai simpla descriere a acestei credin^e
satanice este: INDULGENT A IN LOCUL ABSTINENTEI.
De§i oamenii incurca viciul cu indulgenfa avem de-a face insa
cu doua lucruri diferite.

Viciul nu e creat niciodata prin indulgent, ci prin aceea
ca nu e§ti capabil sa fii indulgent cu tine insu^i. Viciul apare
tocmai atunci, cand faci din ceva un tabuu §i prin aceasta nu
faci decat sa \\\ intensifici dorin^ele in acest sens.

Daca cineva dore§te sa faca ceva anume, atunci nu
trebuie sa-§i spuna: „Fructele oprite sunt cele mai dulci".

Dictionarul enciclopedic Webster define§te in acest
mod indulgenia: a-fi da tie insuii ceva, a nu restrdnge sau a
nu te opune, a da frdu liber, a te muliumi prin ingdduinid, a
face sa creased ceva, pe cand la viciu: actulpe care ilfaci cu
forfa, format fund din punct de vedere psihic si moral;
constrdngere a libertdiii, ceea ce te obligd.

Cu alte cuvinte, indulgenfa implica alegerea, pe cand
viciul este o lipsa a alegerii. Cand o persoana nu este, in mod
propriu, eliberata de dorin^ele sale, atunci acestea devin, in
mod rapid, vicii. Dar, daca cineva, intr-un anume moment §i
loc i§i propune ca, in mod periodic, sa fie indulgent cu
dorin^ele sale, fara teama de a fi jenat de fapta lui sau de a i se
repro§a ceva, acest lucru il va face sa aiba o via^a fara frustrari
in fiecare zi.

Cei care vor sa fie liberi, ca sa plonjeze, in mod
impetuos, in oricare astfel de aventura, trebuie sa aleaga acest
lucru in locul indatoririlor lor implinite fara entuziasm, pentru
ca nu cumva creativitatea sa le fie subjugata, tocmai de

66 Propozijia era scrisa cu litere mari in manuscris.

76

frustrarea pe care o dobandesc in urma renun^arii la dorin^ele
lor naturale. §i acest lucru se aplica in majoritatea cazurilor,
de§i exista §i unii, care lucreaza mai bine sub presiune 67 .

In general, cei care au nevoie de multe privatum pentru
a crea la reala lor valoare sunt cei cu voca^ii artistice. [Voi
spune mai multe ceva mai incolo, despre implinirea prin
renun^area la sine.]

Insa asta nu inseamna, ca to^i arti§tii trebuie sa fie
integral in aceasta categoric Dimpotriva, mul^i arti§ti nu sunt
in stare sa produca ceva, daca nevoile lor de baza, animalice,
nu sunt satisfacute.

Cea mai mare parte dintre oameni, nu numai dintre
arti^ti sau indivizi ca atare, ci din clasa de mijloc a societa^ii,
lucreaza cu barba^i §i femei, care due lipsa de o eliberare reala
de propriile lor dorin^e.

§i e ironic, ca o persoana respectabila §i responsabila,
una care i§i plate§te toate facturile catre societate, sa nu
primeasca ceva in schimb. Fiindca unul care este intotdeauna
con§tient de „obliga^iile sale morale", este condamnat, de fapt,
ca sa nu aiba o indulgent normala fa^a de dorin^ele sale
naturale.

Religia satanica considera, ca acest lucru este o
nedreptate grosolana [a gross injustice]. Cei care i§i achita
responsabilita^ile [fa^a de stat] trebuie sa fie cu atat mai
indrepta^it sa i§i aleaga placerile, fara sa fie cenzurat de catre
societatea pe care o sluje§te 68 . Iar religia satanica a fost
formata tocmai de catre aceia, care poruncesc §i rasplatesc pe
cei care sprijina via^a sociala prin vie^ile lor, fara ca prin
aceasta sa renun^e la nevoile lor umane. Pentru ca din orice set
de principii, fie ca e vorba de principii religioase, politice sau
filosofice, se poate extrage ceva bun.

§i din nebunescul concept al lui Hitler a reie§it o zicere
ca aceasta: „Intare§te-te prin bucurie!". §i Hitler nu a fost un
nebun, atunci cand a oferit poporului german fericirea, la

67 Sub presiunea dorintelor lor sexuale.

68 Cu alte cuvinte, La Vey cere, ca celui care i§i plate§te taxele §i munce§te pentru
societate sa i se permita faptul de a se distra cum dore§te. Placerea sexuala, oricat de
perversa ar fi ea, este un drept ca§tigat de catre individ prin supunere fa{a de
oranduirile sociale. Prin aceasta el legitimeaza bordelul, prostitutia, perversitatea, tot
ceea ce exalta placerile „animalice", cum le nume§te el, ale omului.

77

nivel personal, pentru a-i face loaiali fatl de sine si pentru a
atinge apogeul eficien^ei lor.

Fiindca e un lucru cunoscut, ca majoritatea celor
bolnavi sunt naturi psihosomatice si ca boala psihosomatica
este un rezultat direct al frustrarii.

Se spune: „cei buni mor de tineri". A fi bun, intr-o
in^elegere crestina, inseamnna sa faci cumva sa mori de tanar.
Insa aici avem de-a face cu frustrarea instinctelor noastre
naturale, care ne conduc la deteriorarea atat a mintilor, cat si a
trupurilor noastre.

Pentru ca se considera, ca e de eel mai bun gust sa fii
concentrat spre progresul mintal si spiritual si sa consideri, ca
a{i oferi placere porpriului tau trup (fara de care mintea si
spiritul tau nu pot sa existe) este grosolan, imatur si nerafmat.

Din acest motiv insa, cei mai mul^i oameni, care se
considera emancipate, au abandonat normalitatea, pentru a
„transcende" spre imbecilitate 69 .

Prin faptul de a-si apleca spatele pentru a-si intalni
ombilicele, ei traiesc o salbatica si exotica dieta, ca cea cu
orez sau ceai brun, pentru ca simt ca au ajuns la o mare stare
de dezvoltare spirituals.

„Laturi! [Hogwash!]", spune satanistul. El va servi, mai
degraba, o masa buna si copioasa, va face exercitii de
imaginable si va transcende, prin intermediul lor, implinirea
fizica si emo^ionala. §i aceasta, pentru ca satanistului i se
pare, ca dupa ce am fost ^inu^i in ham, de multe secole, de
poruncile unor religii nera^ionale, avem, in sfarsit, sansa de a
fi, pentru prima data, oameni!

Iar daca cineva crede, ca prin refuzarea dorin^elor sale
naturale el poate sa scape de mediocritate, atunci sa cerceteze
credin^ele mistice rasaritene, care au fost foarte mediatizate in
ultimii ani.

Crestinismul este o pasiune veche, si, la fel, cei care
doresc sa scape de lan^uri si sa se intoarca la o asa-numita
religie a iluminarii, cum e Budismul.

69 Fraza, in intregime, este in edijia originala scrisa cu majuscule. Aici autorul i§i bate
joe de cei care se cred normali dar ei sunt, de fapt, ni§te frustrafi sexual, fapt pentru
care aleg ceea ce cre§tinii numesc imbecilitate, dar, care, pentru satani§ti, inseamna a
trai normal, conform instinctelor.

78

De§i cre§tinsimul i§i merita criticile pe care le-a primit,
poate ca a incasat mai mult decat a blamat. Cei care urmeaza
credin^ele mistice sunt mai pu^in vinova^i, cu micile lor
umanisme, decat cre§tinii „prost ghida^i" [misguided].

§i unii §i al^ii se bazeaza pe o filosofie banala, numai ca
religio§ii mistici profeseaza iluminarea §i emanciparea de
dogma citita gre§it de cretinism. De aceea, misticul
rasaritean, de§i este foarte preocupat [de cele religioase], in
comparable cu cre§tinul lipsit de ac^iuni animalice, acesta ii
reaminte§te ca el nu este „un sfant", ci numai un om. Este
numai o alta forma de animal, cateodata mai bun, alteori cu
mult mai rau, decat cei care umbla pe patru picioare.

§i aceasta, pentru ca el, omul, prin „dezvoltarea sa
spirituals §i intelectuala" a devenit eel mai vicios animal!

Satanistul intreaba: „Ce e gre§it in fiin^a umana, ca sa
aiba nevoie de limitari ale bunurilor sale?". Prin renun^area la
placerile sale, misticul nu are mai purine vicii, decat sufletele
cu care se inrude§te, adica cu cre§tinii.

Credincio§ii mistici rasariteni gandesc, ca oamenii
trebuie sa-§i contemple ombilicele, stand in cap, cu ochii
holba^i la ziduri albe, renun^and la via^a lor §i sa se
autodisciplineze impotriva oricarei placeri materiale. Cu toate
acestea, sunt sigur ca am vazut mul^i a§a-zi§i yoghini
disciplinafi, care nu puteau sa-§i controleze focul mocnit din
ei §i mul^i presupu§i budisti emancipaii, care erau excita^i de
orice persoana, care li se opunea in vreun fel sau, in unele
cazuri, de persoane de acela§i sex.

§i astfel, cand sunt pu§i in fa^a faptului de a-§i explica
ipocrizia, astfel de oameni incep sa bata in retragere §i sa
afirme tot felul de lucruri ambigue, pentru ca sa-§i
caracterizeze credin^a. Niciunul nu poate sa dea un raspuns
cinstit, nici daca ii in^epi cu acul.

Insa, din aceste lucruri se observa faptul, ca ceea ce ii
anima pe cei care predica abstinent este, de fapt, indulgenfa.
Viciul lor masochist este ra^iunea pentru care aleg o reglie,
care nu numai ca este avocata renun^arii la sine, ci ii §i lauda
pe cei care o practica. Ea le da aceasta cale sfanta pentru a-§i
putea exprima nevoile lor masochiste. Cele mai mari abuzuri
pe care le pot face, ii fac, de fapt, sa fie cei mai sfm^i.

79

Pentru mul^i oameni, masochismul reprezinta
respingerea indulgen^ei fa^a de sine. Satanismul insa respinge
multe in^elesuri din spatele in^elesurilor §i considera
masochismul o indulgenia, daca cineva incearca sa
influence sau sa schimbe o persoana prin comportamentul
sau masochist, fapt pentru care e privit cu resentiment sau ca
un e§ec.

Satanistul nu condamna pe acele persoane, care dau
important dorin^elor lor masochiste, ci el simte cea mai mare
compatimire fa^a de aceia, care nu sunt destul de one§ti cu ei
m§i§i, pentru a accepta ca sunt masochi§ti §i ca aceasta face
parte din personalitatea lor.

Folosindu-§i religia drept scuza pentru masochismul lor
considera, ca nu fac un rau prea mare, ci, dimpotriva, au
insolen^a sa se simta superiori vizavi de aceia, care nu sunt cu
totul plini de fa^arnicie pentru feti§urile pe care le au.

Ace§ti oameni ar trebuie sa condamne, mai intai de
toate, pe acel om care, saptamanal, se elibereaza [sexual],
impreuna cu o alta persoana, care il bate in mod sanatos, §i
apoi sa se elibereze §i pe ei m§i§i printr-un astfel de obicei,
daca sunt oameni biserico§i, care au aceasta patima sau sunt
ni§te fanatici din punct de vedere religios.

Caci prin gasirea unui mod adecvat de eliberare a
dorin^ele sale masochiste, el nu ar mai avea nevoie ca sa
corupa pe cineva sau sa se nege pe sine in orice moment, cum
fac masochi§tii patima§i.

Satani§tii sunt incuraja^i ca sa se rasfe^e cu cele 7 pacate
mortale, caci nu trebuie sa sufere niciunul. Aceste pacate au
fost inventate de catre Biserica Cre§tina doar pentru a
perpetua starea de vinova^ie pentru credincio§ii ei. Fiindca
Biserica Cre§tina cunoa§te, ca este imposibil pentru cineva sa
evite a savar§i aceste pacate §i ele reprezinta toate acele
lucruri, pe care, fiin^a umana, le face in mod natural.

De aceea, dupa savar§irea, in mod inevitabil, a acestor
pacate, ei ofera daruri fmanciare Bisericii, pentru ca „sa-L
plateasca" pe Dumnezeu, ca pre{ de rascumparare pentru
con§tiinJa lor de cre§tini.

Satana nu are nevoie niciodata de o carte de reguli,
fiindca for^ele naturale, vitale, ale omului „pacatos" sunt de
fapt cele care il pastreaza pe el in existen^a §i sentimentele pe

80

care le are. Pentru ca atlfel, nu face decat sa se demoralizeze
datorita trupului sau §i de dragul „sufletului" sau, care arata in
cele din urma, cat de gre§it este in^eleasa „indulgenta" in
comparable cu „patima" pe care §i-a acumulat-o.

Activitatea sexuala este, in mod cert, iertata §i
incurajata de catre satanism §i, fara doar §i poate, acest lucru
face, ca sa fie singura religie, care este cinstita cu acest aspect
[al vie^ii umane], fapt pentru care, de obicei, i se acorda un
mare interes in randul literaturii.

§i aceasta in mod natural, pentru ca cei mai mul^i dintre
oameni apar^in unor religii, care le reprima sexualitatea, fapt
pentru care, orice se scrie despre acest subiect provocator
[provocative subject] e vazut ca o scriitura excitanta.

De aceea, daca toate incercarile de a vinde ceva (un
produs sau o idee) pot e§ua, sexul va vinde intotdeauna. Iar
ra^iunea pentru aceasta, rezulta din aceea, ca mul^i oameni au
acum con§tiinJa, ca trebuie sa accepte sexul, ca pe ceva
normal §i necesar in via^a lor de§i, in subcon§tientul lor, el
este un tabuu religios.

§i, din acest motiv, ceea ce \\ se refuza starne§te o
dorin^a tot mai mare. Iar gogori^a cu privire la sex nu a facut
decat sa apara o literatura din punct de vedere satanic, care a
umbrit toate cele scrise despre satanism.

Adevaratul satanist nu este stapinit de sex mai mult
decat e stapanit de toate celelalte dorin^e. Dar, dupa cum se
intampla cu toate lucrurilor placute, satanistul este stapan
peste sex, mai degraba decat sa fie stapanit prin intermediul
sexului. El nu este corupt de catre diavol, care abia a§teapta
vreo ocazie, ca sa dezvirgineze vreun adolescent §i nici nu sta
pitit, ca un degenerat, pentru ca, pe furi§, sa fure dintr-o
librarie „pornografica", pentru ca e sclavul pictorialelor
„obscene".

Daca pornografia il ajuta pentru moment, atunci el
trebuie sa cumpere, fara ru§ine, ni§te „astfel de alegeri" §i sa
le citeasca, in mod nevinovat, spre placerea sa.

„Noi trebuie sa acceptam faptul, ca omul a devenit
nemul^umit, ca in mod constant este reprimat, iar noi trebuie
sa facem tot ce putem, pentru ca sa temperam dorin^ele
pacatoase ale omului, fiindca ne indreptam, in mod frenetic,

81

spre aceasta noua era", spun religioni§tii caii mainii drepte,
cand sunt intreba^i de catre satanist.

Iar satanistul ii reintreaba: „De ce continual sa gandi^i
dorin^ele omului ca pe ceva ru§inos §i care trebuie reprimat,
daca admite^i ca ele sunt naturale?". Pentru ca lumina alba a
religioni§tilor este ca „strugurii acrii", fiindca ei nu gandesc,
de fapt, o alta religie, mai inainte de cea a satani§tilor, la care
ar face bine sa se alature.

Iar daca §tiu de fapt adevarul, de ce sa nu aiba parte de
un pic mai multa placere de via^a, dar pe care, de teama, nu o
admit in mod curent? Lor le e frica de oameni. Caci, dupa ce
au auzit despre satanism, ar trebui sa spuna: „Aceasta este
pentru mine! De ce sa mai fiu al unei religii, care ma
pedepse§te intru toate §i pe care nu o mai gasesc de
actualitate?!".

§i satanistul crede, ca acest lucru e mai mult decat
adevarat. Fiindca sunt multe evidence ale faptului, ca religiile
sunt perimate §i ca, pe fiecare zi, impun noi §i noi restrictii
ridicole. De aceea, cand o intreaga religie este bazata pe
abstinent in locul indulgen^ei, a placerii de sine, atunci ea
trebuie revazuta, pentru ca sa convina nevoilor curente ale
omului.

§i atunci, de ce sa mai pierdem timpul §i „sa dam ovaz
la cai mor^i"? De aceea lozinca Satanismului este : indulgenia
in locul abstineniei... pentru ca indulgenia nu este viciu.

82

IX. O alternativa la sacrificiul uman

Sa presupunem ca vrem sa facem un ritual de
sacrificare - pentru care avem nevoie de energie, ca sa
obtinem sangele din noua victima injunghiata - intr-o
atmosfera magica, pentru ca dorim sa ne intensificam
potentate magice.

Un magician alb merge pe premisa, ca sangele
reprezinta fort.a vie^ii, fapt pentru care gande§te, ca nu este
mai bine sa apeleze la dumnezei §i demoni, decat sa le
reprezinte pe acestea in cantitati potrivite. De aceea, combina
aceasta ratiune cu faptul ca moartea unei creaturi cheltuie§te o
adrenalina suprabundenta §i alte energii biochimice, fapt care
duce la o combinatie imbatabila.

Un magician negru, atent la consecint.ele pe care le
implica omorarea unei fringe umane, folose§te de obicei pasari
sau alt fel de creatura „intunecata" pentru ceremoniile sale.
Dar aceste j amice ipocrizii vor sa spuna, ca nu e nimic
vinovat, daca e vorba despre o via^a non-umana, de§i 70 se fac
impotriva oamenilor.

Insa astfel de fapte, daca pot fi numite magice, vor sa il
faca sa fie indeajuns de neinhibat, pentru ca sa ob^ina for^a
necesara din popriul sau trup, mai degraba dintr-o victima
neputincioasa §i nefolositoare!

Contrar tuturor lucrurilor stabilite de catre teoriile
magice, obtinerea acestei foite nu se face prin varsarea

7 1

sangelui, ci se extrage din suferiniele moriii acelei creaturil

Aceasta descarcare bioelectrica de energie este
asemenea cu fenomenul pe care il traim in cazul unei
profunde intensificari a emotiilor, ca spre exemplu: un orgasm
sexual, un acces de furie necrontrolata, o stare de spaima
intensa, o stare de mare framantare interioara. Toate aceste
emo^ii intra §i incalca cu mare u§urin^a starea noastra din
timpul unui orgasm sexual sau mania noastra, pentru ca sa
ajungem intr-o stare de enervare profunda.

70 Sacrificarile de pasari vizeaza vatamarea oamenilor in ritualurile vrajitore§ti.

71 Adica nu sangele conteaza, ci umplerea vrajitorului de cruzime, de bucuria satanica,
ca vede o creatura omorata. La Vey are dreptate: eel care ucide se umple de satanismul
placerii ca a ucis, i§i ia forja spre a face rele din iluzia ca e puternic.

83

§i astfel, daca ne amintim ca doua din trei, adica
orgasmul sexual §i mania, ard in incon^tien^a umana ca
„pacate" pentru oamenii religio§i, atunci nu e nicio minune, ca

79

ei sunt evita^i de catre magicienii albi, pentru ca aceia cara
cu ei toate marile pietre de moara ale vinova^iei [the greatest
of all millsotnes of guilt].

Toate stupidita^ile §i inhibitiile de care se leaga nevoia
de a ucide o creatura vie, nevinovata, care este de fapt marea
miza a ritualului, erau facute de catre vrdjitorii de odinioara,
pentru ca sa arate ca sunt „mai mici decat diavolii", cand, de
fapt, ei se goleau de energia satanica.

Ace§ti bie^i pro§ti cu mustrari de con§tiin^a
[conscience-stricken], care se numesc pe ei m§i§i vrajitoare §i
vrajitori, de fapt sunt taietori de capete de capre sau de gaini,
care incearca sa le elibereze pe acestea de agonia mor^ii mai
degraba, decat sa aiba curajul „blasfemiei" sau al masturbarii
in fa^a lui Iehova, pe care ei spun ca II renega.

Singura cale pentru ace§ti mistici la§i este sa renun^e la
ritualismul lor §i anume prin agonia unei alte mor^i, adica a
lor, decat sa i§i faca astfel prielnica acea for^a, care produce
via^a. Cei care calca pe calea luminii albe sunt adevara^ii
oameni reci §i mor|i.

Nu e nicio minune aceste chicoteli ale postulatelor
„intelepciunii mistice", pentru care trebuie sa apelezi la
cercuri protectoare, ca sa legi for^ele „raului", pentru ca sa te
„salvezi" de la atacul UNUI BUN ORGASM, ACELA DE-AI
UCIDE.

A face un sacrificiu uman in cadrul ritualului satanic nu
implica o jertfa sfartecata, pentru „a-i domoli pe dumnezei".
Ci victima e omorata in mod simbolic, printr-un blestem sau
afurisire, care inseamna o distrugere psihica, mentala sau
emo^ionala a „jertfei", a§a cum nu face un magician.

Singura situate in care un satanist poate face un
sacrificiu uman e atunci cand impline§te doua scopuri §i
anume: sa se elibereze de mania magicienilor, care arunca
blesteme §i, eel mai important lucru, este acela de a scapa de o
totala neplacere §i de ceva meritat la nivel individual.

72 Oamenii religio§i.

84

Sub nicio circumstan^a insa, un satanist nu trebuie sa
sacrifice vreun animal sau vreun copil! Caci de secole,
propagandists caii mainii drepte au tot murmurat ca noi
sacrificam copii §i fecioare voluptoase, daca ace§tia incap pe
mainile diabolicilor.

§i de aceea vreau, ca to^i cei care citesc sau aud astfel
de ticalo§ii sa le ceara sa aduca probe, pentru ca trebuie sa
mam in calcul sursa primara a acestor pove§ti. Altfel, daca
toate acest „sfmte" minciuni sunt acceptate fara rezerva,
atunci i§i asuma acest mod de a fi ca satani§ti §i el se
perpetueaza.

§i exista o ra^iune pentru care satani§tii nu fac astfel de
sacrificii. Pentru ca omul, cat §i animalul sunt o divinitate [the
godhead] pentru satani§ti. Forma de existen^a carnala cea mai
curata rezida in trupurile oamenilor §i ale copiilor, care nu au
crescut atat de mult, incat sa-§i refuze dorin^ele naturale.

Ei pot percepe lucruri, pe care eel adult nu le mai spera.
De aceea, satanistul cinste§te aceste lucruri 73 , pentru ca el §tie
ca poate inva^a mult mai multe lucruri din aceste magii
naturale ale lumii.

Satanistul este obi§nuit cu obiceiul universal, acela de a
calca pe calea lui Agarti §i de a ucide dumnezeii. Intrucat zeii
sunt, intotdeauna, crea^i dupa chipul omului - iar omul e
obi§unuit ca sa urasca ceea ce vede in sine - ajungem la o
inevitabila situate: sacrificarea dumnezeilor, care ne
reprezinta.

Satanistul nu se ura§te pe sine §i nici dumnezeii pe care
el §i-i poate alege si nici nu dore§te ca sa se distruga pe sine
sau ceva fundamental pentru sine! Aceasta este ra^iunea
pentru care el nu poate niciodata sa doreasca, cu tot
dinadinsul, sa faca rau unui animal sau unui copil.

Se ridica totu§i intrebarea: „Care este sacrificul uman
potrivit §i de ce trebuie sa fie judecata o astfel de persoana?".
Raspunsul la aceasta intrebare este brutal de simplu.

[Pentru ca e luat in vizor], oricine a fost nedrept §i ^i-a
gre§it, care te-a ranit §i care a facut acest lucru in mod
deliberat, ^ie §i celor ai tai.

73 Pe animale §i copii.

85

Pe scurt: o persoana merita sa fie blestemata pentru
faptele ei ca atare. Cand cineva, prin comportamentul sau
ticalos, rfi cere in mod real ca sa il distrugi, ai obliga^ia morala
sa ascul^i dorin^a lui.

Iar persoana, care cauta motive ca „sa se ia" de al^ii,
este, in mod gre§it, numita „sadica". In realitate, un astfel de
om este un maoschist prost direc^ionat, pentru ca se comporta
intr-un mod defavorabil sie§i.

Motivul pentru care o persoana vicioasa te love§te este
acela, fiindca se teme de ceea ce e§ti tu sau de ceea ce
reprezin^i sau ii pare rau ca tu e§ti bucuros. Cei slabi, care nu
se simt in siguran^a §i care se cutremura pamantul sub ei cand
tu ii blestemi sunt sacrificiul uman ideal. §i, adesea, e foarte
u§or sa constant faptul, ca faptele rele ale victimelor pe care
le-ai blestemat, le fac sa fie „nefericite", pe cand ele nu sunt
a§a.

De aceea, injelegi foarte u§or faptul, daca derulezi via^a
de mai inainte a celor care rfi stau impotriva, ca ei au facut
corect tot ceea ce au facut pana acum, pe cand acum fac
lucruri rele. Astfel, „sacrifriciul ideal" poate fi tocmai
insecuritatea emo^ionala, oricat de aiurea ar suna, §i
ma§ina^iunile care provoaca aceasta insecuritate, pentru ca ele
cauzeaza mari pagube asupra lini§tii §i a reputa^iei tale.

„0 stare de indispozrfie", „o cadere nervoasa", „o stare
de inadaptare", „anxietatea psihica", „spargerea casei",
„rivalitatile casnice" etc., etc., §i altele ca acestea sunt
consecin^ele scuzabile ale viciilor si ale actiunilor
iresponsabile.

Oricine spune, ca „noi trebuie sa incercam sa
in^elegem" aceste lucruri, care ne fac via^a mizerabila, sunt cei
care aduc deserviciul acestei mizerii §i ajuta §i instiga la acest
cancer social!

Apologiile pentru aceste turbari umane ajuta pe cei care
au puterea sa ia decizii. Cainii turbari sunt omoraji. Insa ei au
nevoie mai mult de ajutorul oamenilor, decat oamenii care
care fac spume la gura, daca un comportament national li se
afla in vecinatate.

§i e u§or sa spui: „§i ce daca ace§ti oameni se simt in
nesiguran^a? ! Ei nu ma pot rani!". Insa ramane doar faptul, de
a le da prilejul de a te distruge.

86

Tocmai de aceea ai dreptul ca, in mod simbolic, sa-i
distrugi pe ei si prin blestemele tale sa le provoci o moarte
ritualica, bucurandu-te ca ai instrumentul, prin care po^i
elibera lumea de o ciuma.

Daca succesul sau fericirea ta tulbura o persoana anume
ai datoria sa nu ii dai nimic. El este facut ca sa il calci in
picioare.

Daca oamenii au luat act de consecin^ele propriilor lor
actiuni, atunci trebuie sa gandeasca de doua ori 74 .

74 Aceasta ultima fraza e scrisa cu litere mari in original.

87

X. Via(a dupa mo arte ca implinire a
egoului

OMUL e dator cu o moarte intr-o zi. La fel, ca alte
animale, cand sunt aproape de moarte, §tiu ca vor muri. Insa
moartea nu este o certitudine penteu sim^urile animalului pana
nu vine despar^irea de aceasta lume. De aceea nu cunosc, in
mod exact, ce inseamna de fapt moartea.

Din acest motiv animalele accepta moartea cu bucurie,
fara frica §i rezisten^a. §i acesta nu este numai un concept
frumos, ci §i unul care e adevarat, in acele cazuri, in care
moartea unui animal este inevitabila.

Cand un animal e bolnav sau e ranit el se lupta pentru
via^a sa cu fiecare farama de putere pe care o mai are. De
aceea dore§te cu ardoare sa traiasca. La fel, un om, daca nu e
„prea evoluat", dore§te cu tot sufletul sa fie viu. §i cunoa§tem
faptul, ca atunci cand oamenii mor, pur §i simplu pleaca §i nu
se mai ingrijesc de nimic altceva.

Acest lucru nu e de nein^eles insa, daca persoana in
cauza e foarte bolnava §i nu arata niciun semn de vindecare.
Insa nu §i atunci cand nu e cazul.

Omul a devenit lene§. El a inva^at sa ia u§or moartea.
De aceea sinuciderea a devenit mai pu^in repugnanta pentru
mul^i oameni, in comparable cu alte pacate. Religia insa
blameaza cu totul acest lucru.

Moartea este, pentru multe dintre religii, un du§man
fa^a de care trebuie sa ai multa trezie spirituals, unul pentru
care te pregate§ti intreaga via^a. Acest concept este unul care
nu cere o via^a plina de satisfac^ii, ci cei care au experimentat
bucuriile pe care li le-a oferit via^a, se tern foarte mult de
faptul de a fi inha^i de catre moarte.

Aceasta e ce ar trebui sa fie. Insa placerea pentru via^a,
care e proprie unui om viu se pierde dupa inevitabilitatea
mor^ii, care ii distruge trupul.

Istoria ne arata, ca oamenii care au avut un ^el in via^a
lor au fost diviniza^i pentru martiriul lor. Oamenii religio§i §i
liderii politici au fost foarte vicleni in minciunile lor ticluite.

88

Ei au accentuat martirajul, ca un exemplu stralucitor §i
demn de urmat, insa au eliminat reac^ia sim^urilor, pe care o
traiesc, la distrugerea de sine, toate animalele logice 75 .

Pentru un satanist, martirajul §i eroismul
nepersonalizat nu este asociat cu faptul de afi om integru, ci
cu faptul de a fi prost. Aceasta, binein^eles, nu implica §i
situa^iile in care e vorba despre cineva iubit.

Insa a-Ji da via^a pentru ceva impersonal, din punct de
vedere politic sau religios, este o dovada de eel mai mare
masochism. Via^a este una dintre cele mai mari indulgence, pe
cand moartea e cea mai mare stare de abstinen^a.

O persoana care e satisfacuta de via^a sa pamanteasca
are o via^a ca o petrecere. §i nimeni nu vrea sa piece de la o
petrecere buna. Din acest motiv, daca o persoana se bucura de
sine, aici, pe pamant, ea nu va dori ca, mai degraba, sa i§i dea
via^a aceasta, de acum, pe o promisiune de via^a, pe o via^a
viitoare, despre care nu cunoa§te nimic.

Rasaritul mistic crede, ca daca oamenii inva^a o anume
disciplina, pe care o urmaresc in mod continuu, atunci se vor
dizolva in „ne§tiin^a universale cosmica", care nu e nimic
altceva, decat o via^a lipsita de satisfac^ie sau o mandrie
cinstita in mijlocul tuturor placerilor pamante§ti.

Este interesant de precizat faptul, ca aria in care
infloresc credin^e de acest tip e tocmai una cu resurse
materiale §i foarte u§or de ob^inut.

Din acest motiv predomina credin^a religioasa, in care
se porunce§te celor credincio§i ca sa respinga lucrurile
materiale §i sa se dispenseze de lucrurile care au o mare
important pe plan material. In acest fel oamenii se pot
impaca cu propria lor soarta, indiferent cat de mici sunt.

Satanismul insa folose§te multe denumiri. Daca nu se
folosesc nume, foarte pu^ini in^eleg ceva in via^a sau se pot
ata§a de ceva semnificativ. Iar semnifica^ia te obliga ca sa o
recuno§ti, ca e vorba despre ceva pe care oricine o dore§te, in
special misticii rasariteni, care incearca sa ne dovedeasca
faptul, ca pot medita foarte mult sau ca suporta durerea atat
cat doresc.

75 Adica oamenii, care, pentru autor, erau animate rationale.

89

Filosofiile rasaritene predica disolu^ia egoului uman
inainte ca el sa poata produce pacate. Este de neirrfeles insa
pentru un satanist, cum sa concepi faptul, ca sa r£i omori, cu
voie proprie, propriul tau eu.

In ^arile unde se folose§te acest lucru ca pre{ de
rascumparare al unei voirrfe impovarate, este de nein^eles,
cum o filosofie care inva^a desfiin^area egoului se poate servi
de scopul acesta, care este diametral opus voinjei lor §i care ii
nemultume§te pe oameni.

Insa, pentru oricine, care are ocazia de a ob^ine ceva
material, a alege aceasta forma de gandire religioasa este, intr-
adevar, un semn de prostie.

Rasaritul mistic crede foarte puternic in reincarnare.
Pentru cineva care nu are nimic in via^a, posibilitatea ca el sa
ajunga rege intr-o alta via^a, una viitoare, e foarte atractiva §i
pentru aceasta are nevoie de respect de sine [self-respect].

Daca nu ai nimic cu care sa te mandre§ti in via^a asta,
unii se pot consola cu gandul, ca „vor exista mereu vie^i
viitoare".

In acest caz, eel care crede in reincarnare iar tatal,
bunicul, strabunicul sau, etc. au ajuns „cu o karma buna", prin
aderen^a la o astfel de crednrfa §i etica, de ce mai traie§te in
priva^iuni, daca el este un maharajah?

Credin^a in reincarnare produce o lume de vis,
frumoasa, in care persoana poate gasi o cale spre o exprimare
proprie a eului personal, insa, in acela§i timp, ea vorbe§te
despre dizolvarea sinelui.

Aceasta este subliniata prin rolul oamenilor ale§i in
vie^ile trecute §i viitoare. Cei care cred in reincarnare nu au
insa intotdeauna o personalitate onorabila. Daca persoana are
o mare prestan^a §i este o fire conservatoare, va dori sa aleaga
sa fie un punga§ sau un gangster, pentru ca sa se implineasca
printr-un alt ego. Iar o femeie cu un anumit statut social, ar fi
putut sa fie o prostituata sau o faimoasa curtezana in trecut.

Daca oamenii sunt capabili ca sa se desparta de
stigmatul lor, pentru ca sa-§i implineasca egoul, atunci nu e
nevoie sa joace acest joe al in§elarii de sine, care e credin^a in
reincarnare, ci, mai degraba, trebuie sa-§i satisfaca nevoile lor
naturale, pentru ca sa-§i implineasca egoul.

90

Satanistul crede in completa gratificare a egoului
propriu. De fapt, satanismul este singura religie, care se face
avocata intensificarii sau a incurajarii egoului.

Numai in situa^ia in care, o persoana are un eu suficient
de implinit, ea i§i poate permite ca sa se implineasca prin ahii,
fara sa i§i minimalizeze respectul de sine.

Noi, in general, gandim ca o persoana este laudaroasa
[braggart], daca are un mare egou. In realitate insa,
laudaro§enia sa rezulta din nevoia de a-§i satisface egoul
minimalizat.

Religio§ii suprima egoul celor care ii urmeaza. Prin
faptul ca ii face pe cei fideli ai lor inferiori, dumnezeul lor,
care ii cople§e§te, ii face sa se simta aparaji.

Satanismul insa incurajeaza pe membrii lui ca sa
dezvolte un ego bun §i puternic, fiindca el le da acestora sa
aiba respectul de sine necesar pentru o existen^a tumultuoasa.

Daca o persoana are multa vitalitate §i lupta pana la
sfar§it pentru existen^a sa paminteasca, atunci acest ego va
refuza sa moara, chiar §i dupa ie§irea din trupul in care a
locuit.

Copiii mici sunt admirabili tocmai pentru ca sunt purta^i
de entuziasmul lor pentru via^a. Tocmai de aceea, un copil nu
vrea sa adoarma, daca vede ceva interesant §i fti sare din pat, o
ia pe scari §i se duce in curte, ca sa vada ce se petrece.

Aceasta vitalitate a copiilor se regase§te la satanist, care
o ia pe furis. prin curtea intunericului §i a mor^ii §i ramane
legat de cele pamante§ti.

Sacrificiul de sine nu este incurajat de religia satanica.
De aceea, numai cand moartea e ceruta de circumstance
extreme, pentru ca via^a pamanteasca ajunge de neindurat, se
poate gandi cineva la sinucidere in religia satanica.

Martirii religio§i, care isj iau via^a, nu pentru ca via^a
lor ajunsese intolerabila, ci pentru ca ea reprezinta un
sacrificiu suprem este un lucru departe de credin^a religioasa.
Ci noi trebuie sa ne asumam sinuciderea, nu de dragul
bisericii, atunci cand este iertata §i incurajata (de§i, pentru
scripturile lor, acesta e un pacat), ci fiindca martirii religio§i
din vechime din acest motiv au fost diviniza^i.

91

Insa e, mai degraba, curios, ca in unele veacuri
sinuciderea e considerate un pacat, pe cand in alte veacuri ea
este permisa.

92

XI. Sarbatorile religioase

Cele mai mari sarbatori ale religiei satanice sunt datele
noastre de na§tere. Insa aceasta este intr-o directa contradic^e
cu zilele sfmte ale altor religii, care cinstesc, eel mai adesea,
un dumnezeu sub forma umana, dupa propriul lor chip §i, prin
aceasta arata, ca egoul lor nu este mort cu adevarat.

Satanistul simte in aceasta privin^a: „De ce nu e§ti
cinstit cu tine §i nu accept, ca, daca ^i-ai creat un dumnezeu
dupa chipul tau, tu e§ti dumnezeu?".

De aceea, fiecare om este dumnezeu, daca alege sa se
recunoasca pe sine ca unul. Din acest motiv satanistul i§i
celebreaza ziua de na§tere ca cea mai importanta sarbatoare a
anului. Mai presus de toate, e§ti mai bucuros de ziua ta de
na§tere sau de ziua de na§tere a altuia? Din acest motiv,
dincolo de sarbatorile religioase, de ce pui mare accent pe ziua
de na§tere a pre§edintelui sau pe o data istorica anume §i nu ai
face din ziua ta de na§tere, cea mai mare zi de sarbatoare a
lumii?

In ciuda faptului, ca unii dintre noi suntem copii
nedorrfi sau ca nu fuseseram in plan ca sa ne na§tem, noi ne
bucuram, chiar daca nu e nimeni cu noi. I^i po^i da o palma
peste fund, i^i po^i cumpara tot ce vrei, te po^i trata ca pe un
rege sau ca pe un dumnezeu, caci asta e§ti §i, de aceea, l\\ po^i
sarbatori ziua de na§tere cu mare pompa §i cu toate
ceremoniile posibile.

Dupa propria noastra zi de na§tere, a doua sarbatoare
satanica importanta este Noaptea walpurgica sau Ziua tuturor
Sfinfilor. Sfanta Walpurgia sau Walpurgia depinde de timpul
§i de aria care o reprezinta. Aceasta s-a nascut in Sussex, la
sfar§itul secolului al 17-lea sau la inceputul secolului al 18-lea
§i a fost educata in Winburn, la Dorset, unde, dupa ce §i-a luat
valul 76 , a ramas pentru 45 de ani.

La insistent unchiului ei, Sf. Bonifaciu §i a fratelui ei,
Sf. Wilibald, locuie§te, impreuna cu alte calugari^e, intr-o
manastire din Germania.

76 Dupa ce a intrat in monahism.

93

A depus voturile la Bischofsheim, in dioceza Mainz, §i,
peste doi ani, in 754 A.D., ea a devenit abatesa benedictina la
Haidenheim, in dicoeza fratelui ei Wilibald de Eichstadt, in
Bavaria, unde un alt frate, Winebald, fondase o manastire.

La moartea lui Winebald, in 760, ea vine §i la
conducerea manastirii lui, fiind superintendenta celor doua
manastiri pana la moartea ei, pe 25 februarie 779. Moa§tele
sale au fost mutate la Eichstadt, unde au fost a§ezate intr-o
sfanta piatra, din care ie§ea un ulei bituminos, cunoscut ca ulei
walpurgic, care facea minuni impotriva bolilor.

Mormantul sau a devenit un loc de pelerinaj §i a fost
construita o mare biserica pe acel loc. Ea este pomenita de
mai multe ori intr-un an, dar, in principal, la 1 mai §i ziua ei a
luat locul unei vechi sarbatori pagane.

Insa, ceea ce este uluitor, e ca aceasta a facut sa se
continue cea mai importanta sarbatoare pagana a anului, care
atinge culmea la echinoctiul de primavara.

Ajunul zilei de 1 mai a fost pastrat ca noaptea tuturor
demonilor, a spectrelor, a spiritelor, o zi care preveste§te
moartea §i in care se face cunoscuta nebunia, simbolizata prin
apari^ia roadelor la echinoctiul de primavara.

Haloweenul sau Ziua tuturor Sfiniilor cade pe data de
31 octombrie sau pe 1 noiembrie. Prima data, aceasta
sarbatoare era o mare sarbatoare a focului in Britania, la
druzini. In Scoria era asociata cu ziua, cand spiritele mor^ilor,
demonii, vrajitoarele §i vrajitorii erau foarte activi.

Paradoxal, Ziua tuturor Sfinfilor era noaptea in care, un
tanar se ini^ia in ritualurile magice §i determina apari^ia, in
via^a lui, a viitoarelor so|ii.

Daca tineretul de la sate se bucura de petreceri §i orgii
sexuale, cei mai in varsta insa aveau mare grija ca sa i§i
protejeze casele de spiritele rele, vrajitoare §i demoni, care
capatau puteri excep^ionale in aceasta noapte.

Astfel solstrfiile §i echinoctiile au fost celebrate ca
sarbatori, fiind socotite primele zile ale anotimpurilor.
Diferen^a dintre un solstiiiu §i un echinociiu este una
semantica si define§te rela^ia dintre soare, luna §i stele.
Solstiiiu se petrece vara §i iarna, pe cand echinoctiul: toamna
§i primavara.

94

Solsti^iul de vara este in luna iunie, pe cand solsti^iul de
iarna in luna decembrie. Echinoctiul de toamna este in
septembrie, pe cand echinoctiul de primavara este in martie.
Atat echinoctiile, cat §i solstrfiile variaza o zi sau doua de la
an la an, pentru ca depind de ciclul lunar §i cad in ziua de 2 1
sau 22 a lunii.

Cinci, pana la 6 saptamani dupa aceste zile au loc
binecunoscutele sarbatori satanice.

95

XII. Messa / Liturghia satanica

Niciun alt ritual nu a fost asociat cu satanismul ca
messa satanica. A spune ca aceasta e cea mai blasfemica
dintre toate ceremoniile religioase nu inseamna, decat o
inven^ie literara §i, cu siguran^a, e o afirma^ie, care nu are
nevoie sa fie calificata nici ca adevarata §i nici ca falsa.

Conceptul foarte cunoscut de messa neagra este
urmatorul: un preot caterisit sta inaintea altarului, care e
constituit dintr-o femeie goala. Picioarele ii sunt larg
desfacute §i vaginul larg deschis. Ea {ine in mainile ei avare o
lumanare neagra facuta din grasime de copii neboteza^i §i un
potir, care confine urina de prostituata (sau singe), pe care §i-l
pune pe pantec.

O cruce intoarsa e spanzurata deasupra altarului §i
trinunghiuri de anafura din paine de secara sau ceapa colorata
in negru sunt binecuvantate metodic de catre preot, cu multa
aten^ie, introducandu-le §i sco^andu-le din labiile doamnei-
altar.

Apoi facem o invoca^ie fa^a de Satana §i fa^a de divers^
demoni, dupa care urmeaza o serie de alte rugaciuni §i palmi
canta^i invers sau amesteca^i cu diverse obscenita^i...§i toate
sunt facute in limitele pentagramei „protectoare" desenata pe
podea.

Daca Diavolul apare, el are o forma diferita, dar, mai
degraba, apare ca un barbat infocat, care poarta un cap de ^ap
negru pe umerii lui.

Apoi urmeaza diverse flagelari, arderi de car^i de
rugaciune, cunnilingusuri, fela^ii §i, mai ales, saruturi pe fund,
toate facute in timp ce se roste§te licen^ios din Sfanta
Scriptura §i se scuipa, cu zgomot, crucea.

Daca un copil poate fi injunghiat in timpul ritualului,
atunci cu atat mai bine. Pentru ca to^i cunosc faptul, ca aceasta
este o distrac^ie favorita [the favorite sport] a satanistului.

Daca toate acestea par repugnante, atunci succesele pe
care le raporteaza messa satanica, in comparable cu evlavia
Bisericii 77 , sunt u§or de in^eles.

77 Era cu litera mica in manuscris.

96

Nicio persoana „decenta" nu va trece in tagma
inchizitorilor, cand va povesti astfel de blasfemii.
Propagandi§tii Bisericii 78 au facut o treaba buna, atunci cand
au informat publicul despre erezii §i despre actele ticaloase ale
paganilor, catarilor, bogomililor, templierilor §i ale altora ca
ei, pentru ca sa eradicheze filosofiile lor dualiste §i, pe
undeva, din punct de vedere logic, satanice.

Astfel, pove§tile cu copiii neboteza^i, care erau fura^i de
satani§ti, pentru ca fi folosrji la messa, nu erau numai masuri
efective de propaganda, ci se constituiau §i in surse de venituri

7Q

pentru Biserica, in forma taxelor de Botez .

Nicio mama cre§tina, care auzea astfel de fapte
diabolice, nu facea decat sa mearga, cat mai degraba, ca sa i§i
boteze copilul. Insa o alta fa^a a omului natural a aparut,
atunci cand scriitorul sau artistul lasciv in ganduri a inceput sa
aiba predilec^ii pentru portretizarea faptelor ereticilor.

Cenzorul, eel care vedea toate desenele pornografice,
cuno§tea a§adar §i transmitea mai departe informa^iile, el fiind
un cronicar medieval al faptelor obscene sataniste sau un
jurnalist modern. De aceea se crede, ca cea mai completa
librarie pornografica a lumii apar^ine Vaticanului.

Sarutul diavolului, din spatele tradrfionalelor messe
negre, e u§or de recunoscut, ca precursor al termenului
modern, prin care este descris cineva care vrea, prin apelul la
alt ego, sa ob^ina ceva material prin intermediul aceluia.

Caci toate ceremoniile satanice au fost facute
intotdeauna pentru scopuri reale §i materiale. De aceea
oscularum infame sau sarutul rusinii a fost considerat o
premisa simbolica pentru obtinerea lucrurilor pamante§ti, a
succesului, mai degraba decat a lucrurilor spirituale.

Se crede deobicei, ca ceremonia satanica sau slujba
aceasta a fost numita dintotdeauna: messa neagra. Insa o
messa neagra nu este o ceremonie magica pentru satani§ti.
Satanistul nu vrea sa se foloseasca de o messa neagra decat ca
de o forma de psihodrama.

Mai mult decat atat, o messa satanica nu implica, in
mod necesar, faptul, ca aceia sa fie satani§ti. O messa neagra
este, in mod esen^ial, o parodiere a serviciului religios al

78 Ibidem.

79 Ibidem.

97

Bisericii Romano Catolice, dar parodierea se poate aplica §i la
alte ceremonii religioase.

Satanistul, la o messa neagra, blasfemiaza slujbe
ortodoxe, §i aceasta nu inseamna decat ceva redundant.
Slujbele tuturor religiilor de astazi sunt parodii ale vechilor
ritualuri prin care se facea inchinare la pamant §i la trup.
Incercarile de desexualizare si de dezumanizare a credin^elor
pagane nu a facut decat, ca, mai tarziu, oameni ai credin^ei
spirituale, sa albeasca in^elegerile din spatele ritualurilor §i sa
le transforme in eufemisme flatante, pentru ca acum sa fie
„adevarata messa".

Chiar dacd, ar exista un satanist, care sa i§i petreaca
fiecare noapte facand o messa neagra, el nu ar face decat sa
parodieze, ceea ce unul evlavios, care merge la Biserica 80 , nu
ar face. Insa acest satanist nu face decat sa rada, in mod cinstit
§i temperamental, de vechile rituri pagane ale antichita^ii.

Oricare ceremonie considerate a fi o messa neagra
trebuie sa fie un §oc §i o jignire [a celor credincio§i n.n.], iar
acestea par a fi, intr-o mare masura, §i succesul lor. In Evul
Mediu, blesfemiile la adresa Sfmtei Biserici erau §ocante.

Astazi insa, Biserica nu are o imagine buna datorita
inchizrfiei. Tradi^ionala messa neagra nu mai e de mult un
spectacol jignitor oficiat de catre un diletant sau de catre un
preot caterisit, a§a cum a fost odata.

Daca un satanist dore§te ca sa creeze un ritual blasfemic
el este acceptat ca o institute ca atare, pentru ca toate au rolul
de a fi o psihodrama. Insa el trebuie sa fie atent, ca sa aleaga
un ritual, care nu este in voga acum, pentru ca sa il parodieze.
Pentru ca el nu e altceva, decat unul care se urea pe o vaca
sacra.

Astazi, messa neagra, consista in blasfemiera unor
astfel de lucruri „sacre" ale misticismului rasaritean §i in
folosirea unor elemente din psihiatrie, mi§carea psihedelica,
ultraliberalism etc.

Patriotismul a fost un titlu de glorie, drogurile §i acei
guru care le implementau au fost macula^i, militan^ii aculturali

8U Ibidem.

81 Ibidem.

82 Biserica Romano Catolica

98

au fost idolatriza^i iar decaden^a teologiilor eclesiale ar putea
da un impuls satanic.

Magul satanic a fost intotdeauna un catalizator pentru
dihotomiile existente in solul credin^elor populare §i, in acest
fel, o ceremonie in natura, cum e messa neagra, a devenit o
po^iune cu scop magic.

In anul 1666, s-au petrecut evenimente cu adevarat
importante in Franca. Odata cu moartea lui Francois Mansart,
un arhitect al trapezoidului, ale carui geometrii au devenit un
prototip al casei bantuite [the haunted house], Palatul de la
Versailles a fost construit in acord cu planurile sale.

Ultima preoteasa incantatoare a lui Satana, Jeanne-
Marie Bouvier (Doamna Guyon), a fost umbrita de o subtila
oportunista §i aspra femeie de afaceri numita Catherine
Deshayes, cunoscuta §i ca LaVoisin.

Aici a fost odinioara un cosmetician, care, in timp ce se
murdarea de avorturi §i aproviziona cu cele mai eficiente
otravuri pe doamnele, care doreau sa i§i elimine so^ii nedori^i
sau pe aman^ii lor, a gasit o stralucire nefireasca in messele
negre, care au devenit proverbialele „furtuni in creier".

E corect sa spunem, ca anul 1 666 a fost primul an cand
„s-a vandut" messa neagra. In regiunea de sud a Sfantului
Dionisie, care acum se nume§te LaGarenne, a fost cumparata
de catre LaVoisin o casa mare, cu ziduri §i au fost construite
aici dispensare, celule, laboratoare §i...o capela.

In curand a devenit o moda pentru cei din spi^a regala §i
pentru al^i diletan^i, ca sa participe la tipul de ritualuri
men^ionat in acest capitol. Modul cum au fost corupte
ceremoniile religioase a ramas in istorie sub titlul de
„adevarata messa neagra".

Cand LaVoisin a fost arestata pe data de 13 martie
1679, in mod incidental, in Biserica Fericitei noastre Doamne
a Bunelor vestiri, a murit la scurt timp, pentru ca a fost ucisa.
Odata cu moartea ei a fost inabu§ita maiestatea satanismului
pentru ani buni de aici incolo.

Satanismul, ca amuzament §i joe, a aparut la mijlocul
secolului al 18-lea in Anglia, in Ordinul domnului Francis
Dashwood §i al franciscanilor de Medmanham, numit, in mod
popular: Clubul Focul Iadului.

99

Cand a eliminat sangele, strapungerile §i lumanarile din
grasime de copil, care se practicau in cadrul messelor din
vechime, Sir Francis a transformat ritualurile in intalniri
suprasaturate cu glume porcoase bune, fapt care a colorat §i a
facut inofesnive psihodramele din vremea lui.

O latura interesanta a rolului jucat de catre Sir Francis
la Clubul Focul Iadului se vede prin aceea, ca a creat grupul
numit: Clubul Dilentaniilor.

Acesta a fost secolul al 19-lea, care a inalbit satanismul,
incercand, in mod firav, sa creeze magicieni „albi", care sa
instituie magia „neagra". Insa aceasta perioada a fost una
paradoxals pentru satanism, datorita scriitorilor [Charles]
Baudelaire §i [Charles Marie Georges] Huysmans , care, in
mod evident, au avut o obsesie pentru diavol §i au format
multi adepti.

Diavolul capata o tot mai mare personalitate luciferica
in spatiul public, pentru ca a fost prezentat, in mod gradual, ca
un domn de salon. Incepe astfel era „expertilor" in artele
negre, care ii are drept promotori pe Eliphas Levi §i
nenumarati mediumi, care erau atenti la spirite §i demoni, §i
care au reu§it, cu succes, sa propage parapsihologia pana
astazi.

Mai aproape insa de satanism, prin semnele lor
exterioare §i prin practicarea de rituri neopagane, a fost
Ordinul ezoteric Strdlucirea Aurului al lui MacGregor

o/t on

Mathers si Ordinul Stelei de Argint al lui Aleister
Crowley §i Ordinul Templierilor Orientali (OTO). Insa
Crowley, de§i a negat, in mod paranoic, orice asociere a sa
satanismul, s-a impus imaginea sa defiara a revelafiei.

In afara unei poezii fermecatoare §i a unor antice
cuno^tin^e superficiale despre magie sau cand nu se ca^ara pe
mun^i, Crowley §i-a petrecut cea mai mare parte a vie^ii, prin
excelen^a, ca unul care lucreaza tot timpul pentru a fi imoral.

83 A se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Baudelaire

84 A se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Joris-Karl_Huysmans

85 Hermetic Order of the Golden Dawn.

86 Nascut ca Samuel Liddell, cf.
http://en.wikipedia.org/wiki/Samuel_Liddell_MacGregor_Mathers.

87 Order of the Silver Star sau A. A. = Argentium Astrum.

88 Numele sau real este Edward Alexander Crowley, cf.
http://en.wikipedia.org/wiki/Aleister_Crowley.

100

Ca §i contemporanul sau, Rev.[?] Montague

OQ

Summers , Crowley §i-a petrecut o mare parte a vie^ii sale cu
limba stransa in gura 90 , dar cei care 1-au simpatizat §i il
urmeaza §i astazi, incearca sa gaseasca un in^eles ezoteric in
fiecare cuvant al sau.

Concurentul peren al acestor societal au fost cluburile
de sex, care se foloseau de satanism in mod rational, lucru
care se petrece §i astazi, fapt pentru care le mul^umesc
tabloidelor care scriu despre ele.

Daca pana acum exista opinia, ca messa neagra s-a
dezvoltat dintr-o literature, inventata de catre Biserica 91 ,
psihodrama [satanista n.n.], pentru ca sa aiba o actualitate
licen^ioasa comerciala, se adreseaza diletan^ilor §i
iconocla§tilor §i e un as in maneca mediei comerciale.

Iar daca nu se incadreaza, in mod real, adevaratului
satanism, atunci cine a practicat satanismul magic din 1666
pana astazi? Raspunsul la aceasta ghicitoare ne duce spre o
alta. Este omul, in general, considerat a fi un satanist, care
practica satanismul in adevaratul lui sens sau e un punct de
vedere otyinut din partea acelora, care ne propovaduiesc cele
cerebri?

Se spune insa, §i pe buna dreptate, ca toate car^ile
despre Diavol au fost scrise de catre agen^ii lui Dumnezeu. De
aceea, se in^elege de la sine, ca o parte dintre adoratorii lui
au aparut tocmai din cauza celor inventate de catre teologi.

Altadata, ceea ce avea caracter „rau" nu era, in mod
necesar, practicat §i ca adevarat Satanism. De aceea nici eel
care traia o mandrie nestingherita sau o mare^ie de sine, care a
dus lumea la post-paganism, nu erau definite de oamenii
Bisericii ca rele. Raul e o produc^ie mai tarzie §i a fost
elaborat de catre propaganda [Bisericii Romano Catolice n.n.].

Pseudo-satanistul a fost intotdeauna posibil sa apara in
gandirea istoriei moderne, dupa cum messele negre au avut
diverse grade de blasfemie. Insa adevaratul satanist nu este
u§or de recunoscut intre ei.

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Montague_Summers.

90 Gata ca sa blasfemieze, sa spuna rele.

91 Fara majuscula in original.

92 Ai diavolului.

101

Ar fi o simplificare nepermisa sa spun, ca fiecare barbat
sau femeie de succes de pe acest pamant, fara ca sa o §tie,
practica satanismul. Insa setea lor dupa reunite pamante§ti este
indeajuns, incat Sfantul Petru sa intoarca degetul in jos 93 . Caci
un om bogat intra cu anevoie in cer, dupa cum camila incearca
sa intre prin urechile acului. Iar iubirea de bani este radacina
tuturor relelor. §i atunci cand ne asumam cea mai puternica
functie pe pamant, atunci suntem cei mai satanici. §i asta se
aplica finanti§tilor, industria§ilor, papilor, poetilor, dictatorilor
§i tuturor creatorilor de opinie §i celor care inspecteaza
activitatile intregii omeniri.

Adesea, prin diverse „scurgeri" [de informatie n.n.],
unii dintre cei mai enigmatici barbati §i femei ale pamantului
vezi ca „se balacesc" in artele negre. Ace§tia, binein^eles, vor
fi sco§i la lumina, ca cei mai „misterio§i oameni" ai istoriei.
Nume ca Rasputin 94 , Zaharoff 95 , Cagliostro 96 , Rosenberg 97 §i
al^ii ca el sunt legaturi fundamentale, ca sa spun a§a, cu
adevarata mo§tenire a Satanei, o mo§tenire care transcende,
din punct de vedere etnic, rasial §i economic, diferen^ele
dintre oameni sau ideologiile timpului.

Satanistul intotdeauna a condus pamantul...§i
intotdeauna il va conduce, oricum se va chema acela.

Un lucru e insa sigur: standardele, filosofia §i practicile
acestea pagane au produs cea mai mare realizare de sine §i pe
oamenii cei mai puternici ai pamantului. In taina, fiecare
barbat §i femeie se gande§te [la filosofia satanista n.n.] §i sunt
motiva^i sa fie deschi§i la minte, pentru ca in fiecare rezida un
potential satanist, dupa cum s-a petrecut dintotdeauna.

Semnul coarnelor [the sign of the horns] va aparea la
mul^i, chiar daca acum sunt pu^ini [satani§ti n.n.]. Iar

93 Adica sa nu-i lase in Rai. Se refera la Sfantul Apostol Petru, care e vazut, in mod
mitologic, ca eel care sta la u§a Raiului §i are cheile Raiului, dar care voteaza intrarea
sau neintrarea in Rai precum romanii, care asistau la luptele cu gladiatori.

94 Grigori Efimovici Rasputin (10 ianuarie 1869-16 decembrie/29 decembrie 1916). A
se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigori_Rasputin.

95 Basil Zaharoff (6 oct. 1849-27 noi. 1936).

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Basil_Zaharoff.

96 Alessandro Cagliostro (2 iunie 1743-26 august 1795).

A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Alessandro_Cagliostro.

97 Alfred Rosenberg (12 ianuarie 1893-16 octombrie 1946), criminal de razboi nazist.
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rosenberg.

102

magicianul va sta departe de [satanist n.n.] §i va fi recunoscut
§i el, ca atare.

103

(Pamantul)

Cartea lui Belial,

Stapanul Pamantului

Se apelaza eel mai mult la magie nu in viat.a practica, ci
in meandrele ezoterismului. Elementul misterios a fost
invaluit foarte mult in practicile artei negre, din cauza
ignorant.ei acelora, care cer mari expertize in astfel de
probleme. Daca distant.a dintre doua linii este o linie dreapta,
atunci oculti§tii au creat pur §i simplu un labirint.

Principiile de baza ale ceremonialului magic au fost
clasificate dupa modelul misticismului scolastic, in a§a fel
incat, §i expertul devine o victima a acestei arte a directionarii
gre§ite, in care el s-a angajat.

Putem avea o analogie a acestui fapt in situa^ia
studentului, care vrea sa faca psihologie aplicata, care, de§i
§tie toate raspunsurile, totu§i nu §tie sa i§i faca prieteni.

Atunci la ce bun sa studiem ceva fals, daca nu vrem sa
credem in minciuni? Mul^i, desigur, nu cred in minciuni dar,
in act, sunt in acord cu legea naturala. Astfel avem premiza,
ca satanismul magic este fundamental. Acesta este primul text
de magie materialista. Acesta e [textul n.n.] unui cititor
satanist al lui McGuffrey .

Belial inseamna „fara vreun stapan" §i simbolizeaza
adevarata independen^a, suficien^a de sine si desavar§irea
personala.

Belial reprezinta elementul pamdnt §i, in aceasta carte,
el va fonda magia cu ambele picioare pe pamant, in for^a §i nu
prin proceduri magice §i platitudini mistice, fara ra^iune
obiectiva. Imediat §i probam cele spuse. Aici sunt principiile
fundamentale!

98 Despre subiect ca atare a se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/McGuffrey_Readers.

104

/. Teoria §i practica magiei satanice.
Deflnifta §i scopul magiei mid §i mari

Definifia magiei, pe care o folosesc in aceasta carte,
este urmatoarea: schimbarea situaiiilor §i a evenimentelor in
acord cu voinia proprie, prin folosirea metodelor acceptate in
mod normal, pentru ca ele safie schimbate.

Aceasta definite insa se preteaza la o arie larga de
interpretari personale. De aceea, unii pot spune, ca aceste
instructiuni sau proceduri nu sunt nimic altceva, decat cele
aplicate in psihologie, ca sunt fapte §tiin^ifice §i ca numirea
lor drept „magice" ar contravine cu un text din carte, unde se
spune ca: „fundamentul lor nu este cunoscut §tiinjific".

Din acest motiv, nu incerc sa-mi limitez explicable la
un anume set de numiri. Magia nu poate fi niciodata explicate
§tiin$ific in totalitate iar, pe de alta parte, §tim{a a fost
considerate in trecut drept una de esen^a „magica".

De aceea, nu exista nicio diferen^a intre magia „alba" §i
cea „neagra", in afara de o ipocrizie infumurata, citita gre§it
ca „dreptate", a§a cum se mint pe ei insist magicienii, care se
considera „albi".

In tradi^ia clasica religioasa, magia „alba" este facuta in
mod altruist, binevoitor §i pentru scopuri „bune", pe cand
magia „neagra" este facuta pentru preaslavirea de sine, pentru
putere personala §i cu un scop „rau".

Insa niciun pamantean nu s-a ocupat cu studiile oculte,
cu metafizica, cu yoga sau cu alte concepte ale „luminii albe",
fara a avea drept ^inta dorin^a de a-§i satisface egoul §i pentru
a dobandi putere personala.

Diferen^a e ca unora le place sa poarte cama§i a^oase,
pe cand al^ii prefera catifeaua sau matasea. Ceea ce e placere
pentru unii e chin pentru al^ii §i de aceea ii aplica calificative
de magie „buna" sau „rea".

Insa, fiecare om care practica vrajitoria e convins de
faptul, ca el sau ea fac lucrul „cel drept". Magicienii, din acest
motiv, se impart in doua categorii: cei care fac ritualuri sau
ceremonii §i cei care nu practica ritualuri sau nu se folosesc de
diverse obiecte.

105

Ritualul magic consta in savar§irea unei ceremonii
formale, care are loc, eel pu^in in parte, intr-o arie anume §i la
un timp anume. Func^ia lui e aceea de a izola orice disipare a
adrenalinei, pe de o parte iar, pe de alta parte, sa induca
energie emo^ionala §i sa o converteasca intr-o for^a dinamica
transmisibila.

Este pur §i simplu o ac^iune emo^ionala, mai degraba
decat intelectuala. E un fapt. §i, din acest motiv, orice
activitate intelectuala trebuie pusa mai inainte in ceremonie §i
nu in timpul ei.

Acest tip de magie mai e cunoscut §i ca „marea magie".
Magia non-ritualica sau nonmanipulativa este numita §i „mica
magie". Aceasta din urma consista in §iretlicuri §i viclenii,
prin care se ob^in diverse lucruri §i se scapa de diverse situa^ii,
pentru ca cei care o utlizeaza, pot „schimba lucrurile, pentru
ca ele sa se petreaca potrivit cu propria lor dorin^a".

In vechime, acest lucru se numea „atractie", „vraja" sau
„dedeochi". Cele mai multe victime ale unor astfel de lucruri
vrajitore§ti nu erau vrajitoare. Victimele erau femei batrane
excentrice, care ori erau senile ori nu doreau sa se conformeze
cu societatea. Sau era vorba de femei foarte atragatoare, care
au sucit mingle marilor vremii, dar care nu au raspuns
avansurilor lor.

Adevaratele vrajitoare au fost rar executate sau aduse in
fa^a judeca^ii, pentru ca erau puternice in arta de a incanta §i a
ului pe barba^i, fapt pentru care scapau cu zile. Adevaratele
vrajitoare erau cele care se culcau cu inchizitorii. Tocmai de
aici §i originea cuvantului glamour: vraja/ atrac^ie/ fascinate.
In^elesul vechi al cuvantului glamour era witchraft, adica
vrajitorie.

Insa, lucrul eel mai de pre^ pentru vrajitoarea moderna
este acela de a a-§i folosi abilita^ile personale pentru a fi
atragatoare sau a-§i folosi sex appelul. Lumea „fascina^iei" are
origini oculte. Fascinafia este un termen, care se aplica in
cadrul ochilor rai sau a dedeochiului.

A privi pe cineva in ochi, inseamna a-l fascina, a-1
blestema cu ochi rai. De aceea, daca o femeie are capacitatea
de a fascina un barbat, ea este privita ca o vrajitoare. A inva^a
faptul, ca in mod regulat sa porunce§ti prin ochi, este o parte
esen^iala in stadiul de pregatire pentru a deveni o vrajitoare.

106

Pentru a manipula o persoana trebuie sa fii in stare ca sa
o atragi sau sa ii castigi aten^ia. De aceea, exista trei metode
pentru a porunci prin ochi, folosindu-te de sexualitate, de
sentimente sau de minuni sau combinandu-le pe acestea.

In mod deschis, o vrajitoare trebuie sa se decida din
care categorie vrea sa faca parte. Prima categorie, cea care
apeleaza la sex, e foarte vizibila. Daca o femeie este atractiva
sau are sex appel, ea va face ca multe lucruri sa se petreaca
dupa cum doreste, folosindu-se de sexualitatea ei ca de un
lucru cuceritor.

Ea atrage aten^ia barba^ilor, folosindu-se de sex appelul
ei si din acest motiv ii poate manipla dupa cum doreste.

A doua categorie e aceea care se foloseste de
sentimente. Aici intra, de obicei, femeile in varsta. Vrajitoarea
de acest tip e „doamna atragatoare" (the „ cookie lady "), care
ar putea trai intr-o mica casu^a si ar fi crezuta de oameni pu^in
cam excentrica.

Copiii sunt, de obicei, incanta^i de fantezia, ca o astfel
de vrajitoare s-ar ingriji de ei sau adolescen^ii ar cauta o astfel
de femeie pentru sfaturile ei injelepte. Datorita inocen^ei lor,
copiii pot recunoaste puterea ei magica. Insa, camuflandu-se
sub aceasta imagine dragu^a, doamna pe care noi o cautam, ne
poate face sa ii implinim ^elurile ei rele.

A treia categorie de vrajitoare e aceea care apeleaza la
minuni. Din ea pot face parte femeile neobisnuite si
coplesitoare prin infa^isarea lor. Prin infa^isarea sa
neobisnuita, aceasta ii poate manipula pe oameni simplii,
fiinca ei se tern ca sa o intrebe despre consecin^e.

Multe femei se incadreaza, mai mult sau mai pu^in, intr-
una din aceste categorii. Spre exemplu, o tanara poate parea
curata si nevinovata, insa, in acelasi timp, ea sa fie foarte
sexy, sa combine sex appelul cu fapte sinistre, folosindu-se de
sexualitate si de minuni.

Dupa ce isi evalueaza poten^ele, ea trebuie sa decida din
ce categorie face parte sau ce sa combine in actiunile ei,
pentru ca sa poata sa se foloseasca de atuurile personale.

Pentru a fi un vrajitor de succes, la fel, un barbat trebuie
sa se incadreze intr-una dintre cele trei categorii. Cel care
apeleaza la sex appelul lui, in mod natural, face parte din
categoria acelora, care se folosesc de sexualitatea proprie.

107

Din a doua categorie fac parte oamenii in varsta, care
fac pe spiridu§ii sau dau aparen^a de oameni in^elepti ai
padurii. Bunicii foarte dulci (de multe ori curvari batrani) intra
in categoria sentimentalilor.

Al treilea tip de barba^i sunt cei sini§tri sau diabolici la
infa^are.

Fiecare categorie de barba^i se transforma potrivit
modului propriu de a porunci prin privire, la fel ca femeile
descrise anterior.

Factorul vizual utilizat pentru a starni reac^ii emo^ionale
este, cu siguran^a, eel mai important lucru de care se folose§te,
chiar §i cea mai mica practica magica.

Oricine, care este atat de prost, incat sa spuna, ca „a
vedea nu inseamna un lucru" este, cu adevarat, un in§elat.
Lucrurile bune sun nenecesare, pe cand cele care „arata bine"
sunt neaparate.

Parfumul este un alt factor important de manipulare in
magie. Aminte§te-ti, ca animalele fricoase §i suspicioase se
bazeaza pe miros! Iar noi, ca animale umane", negam multe
idei pe care le avem §i ne bazam pe sim^uri, atunci cand
sim^urile noastre ne arata ca au un anume miros, la fel ca §i
animalele, care au patru picioare.

Daca e§ti barbat §i vrei ca sa o incan^i pe o femeie,
trupul tau emana secre^ii naturale, care imediat se impanzesc
in jur, care sunt un lucru animalic, care lupta impotriva
etichetelor sociale §i care te intorc inapoi.

Daca e§i femeie si dore§ti ca sa amete^ti un barbat, sa
nu \\\ fie teama ca il vei „ofensa", daca uleiurile §i mirosurile
trupului tau te-au invadat sj crezi ca nu e§ti curata. Aceste
mirosuri naturale stimuleaza sexual, pentru ca natura, in
in^elepciunea ei magica, ni le-a daruit.

Sentimentele sunt excitate de acele mirosuri, care ne
vor parea drept momente placute, nostalgice. Po^i incanta un
barbat prin ceea ce ii dai sa manance, daca, spre exemplu, ii
vei face o mancare cu un miros foarte bun. Pentru ca
vrajitoarea dore§te sa apeleze la acel „sentiment", prin care va
fi cea mai incantatoare.

Pentru autor oamenii sunt animale evoluate.

108

§i nu e nicio gluma, daca insistam asupra tehnicii, prin
care un barbat dore§te sa o atraga pe o domni§oara, ca sa uite
de jocurile ei, daca tot este intr-un loc unde se pescuie§te.
Gandindu-se la mai multe lucruri magice, el e, in acela§i timp,
abil sa bage un macrou in buzunarul hainei lui, ca sa
primeasca rasplata, care aduce §i mai multa iubire.

109

II. Trei tipuri de ritualuri satanice

Sunt trei tipuri de ceremonii incluse in practicile magiei
sataniste. Fiecare dintre ele corespunde unei emotii umane
fundamentale. Primul dintre ele este acela pe care noi il
numim un ritual sexual.

Un ritual sexual este cunoscut indeosebi ca o vraja sau
un descdntec de dragoste. Scopul pentru care se face acest
ritual este acela de a induce o dorin^a in persoana pe care ^i-o
dore§ti sau pentru a invita un partener sexual ca sa-^i
implineasca dorin^ele.

Daca nu vizezi pe cineva anume sau daca nu ai in minte
un tip de persoana destul de bine precizat, cu care sa faci sex
pana ajungi la orgasm, nu vei avea un ca§tig de cauza in
ac^iunea ta. Iar daca ritualul a fost un succes in mod
accidental, la ce bun sa simulezi sau sa ni dore§ti acest lucru?

Este u§or sa confunzi incantarea, pentru anumite
motive, cu vraja pentru satisfacerea dorin^elor tale sexuale.
Incantarea, vazuta ca urmare a preaslavirii de sine, atunci cand
e inso^ita de un ceremonial magic, intra in categoria
compdtimirii sau a ritualului distructiv.

Daca tu vrei sau ai nevoie foarte mare sa fii trist sau
sim^i foarte multa suferin^a, fara un motiv anume, adica fara
sa fi pa^it ceva, atunci aceasta suferin^a o po^i incorpora intr-
un ritual de compatimire, pentru ca sa i^i cre§ti puterea.

Daca dore§ti sa incan^i sau sa captivezi pe cineva pentru
un scop anume, trebuie sa te implici intr-un ritual de
distrugere.

Orice formula ai accepta, daca aplici in mod gre§it
ritualul, poji sa ai probleme. Un bun exemplu in acest sens
este fata, care resimte ca pe o nefericire un admirator sagace.
Daca ea nu a facut nimic ca sa-1 incurajeze 100 , atunci il poate
recepta ca pe un vampir psihic §i astfel, sa il lase sa i§i joace,
in continuare, rolul sau masochist.

Insa, daca ea a fost aceea, care i-a aprins frivolitatea §i
1-a incurajat §i pentru aceasta a ajuns un obiect al dorin^ei lui

100 In dragostea lui, in fixajia lui pentru ea.

110

sexuale, daca acest lucru o panicheaza, atunci nu trebuie sa se
considere vinovata.

Astfel de exercrfii 101 sunt numai pentru cre§terea
egoului, fiindca in^elege cat de necesare sunt pentru
inradacinarea propriului eu, refuzul acestor mici farmece.

Satanistul insa are un ego destul de puternic ca sa se
foloseasca de astfel de incantari pentru satisfacerea dorin^elor
sale sexuale sau pentru a ob^ine putere sau succes specific
naturii sale.

Al doilea tip de ritual este al naturii compatimitoare.
Compasiunea sau sentimentul este un ritual, care are drept
scop sa ii ajute pe al^ii sau sa se ajute pe sine. Sanatatea,
fericirea casnica, treburile personale, succesele materiale sau
ini^iativa sxolara sunt doar cateva situa^ii care sunt acoperite
de acest ritual. S-ar putea spune, ca acest ritual poate fi
conceput ca un ritual de mila genuina, avand in minte ideea,
ca „mila incepe cu casa ta".

Al treilea tip de ritual e eel al distrugerii. In cadrul
acestei ceremonii ne folosim de manie, suparare, dispret,
sfidare sau pur §i simplu de ura. Este cunoscut §i sub numele
de dedeochi, blestem sau distrugere a agentului.

Una dintre cele mai mari abera^ii referitoare la
ritualurile magice este ideea, ca trebuie sa credem in puterea
magica, inainte ca cineva sa fie vrajit sau distrus prin ele.
Nimic nu poate fi mai departe de adevar, decat cele mai
receptive victime ale blestemelor, care au fost intotdeauna
cele mai mari batjocuri.

Motivul pentru care [blestemele n.n.] sperie este
simplu. Un om dintr-un trib necivilizat este primul care
alearga la un doctor vrajitor sau la un §aman, cand in^elege ca
un vrajmas. 1-ar fi blestemat. Pericolul §i prezen^a raului sunt
con§tientizate de catre el, pentru ca el crede in puterea
belstemului §i de aceea vrea ca sa se intareasca, cu pruden^a,
impotriva lui.

Dar, printr-un ritual magic, el vrea ca sa contraatace
orice putere, care s-ar abate peste el. Acest om e atent la sine
dar nu-§i da nicio §ansa.

101 Nume^te exercifii modul pervers in care fetele sau femeile ii fac pe barbaji ca sa se
indragosteasca de ele, pentru ca apoi sa isi bata joe de ei.

Ill

Pe de alta parte, un om „luminat", care nu depinde de
astfel de „supersti{ii", i§i leaga imediat frica de un blestem
necunoscut sie§i, care va ajunge sa il domine, pe masura ce se
vor inmulti, in mod succesiv, nereu§itele sale personale.

Binein^eles, in orice moment exista loc pentru noi
piedici, dar cei care nu cred vor nega orice conexiune cu
vreun belstem, mai ales, in ceea ce-i prive§te.

Cel con§tient va refuza cu tarie eventualul blestem §i
acesta va fi socotit doar un ingredient pentru succes, prin
situarea acestui accident deasupra situa^iei ca atare.

In cele mai multe dintre cazuri, victima va nega orice
semnifica^ie magica a soartei sale, chiar pana la ultima
suflare, fapt pentru care magicianul este perfect satisfacut,
pentru ca dorin^ele lui s-au implinit. De aceea trebuie sa i^i
aminte§ti faptul, ca nu conteaza, daca nimeni nu acorda vreo
semnifwaiie aciiunii tale, atdta timp cat rezultatele aciiunii
tale sunt in acord cu ceea ce ft-ai dorit.

Voin^a superlogica dore§te intotdeauna sa explice totul
in conexiune cu un ritual magic, tocmai de aici §i diversele
coincidence". Fie ca magia e facuta cu un scop constructiv,
fie ca are un scop distructiv, succesul opera^iunii ca atare
depinde de receptivitatea persoanei, care e binecuvantata sau
blestemata.

In cazul unui ritual sexual sau a unuia compasional,
ajutorul rezida in credin^a in magie, indiferent daca victima
sexuala sau a blestemului nu crede in magie. Atata timp cat
omul cunoa§te motivul fricii, el va cauta sa se apere de ea.
Nimeni nu cunoa§te totul §i de aceea nu e nicio minune ca sa
existe in noi o teama de necunoscut, posibila, din partea unor
for^e rele.

De aceea e naturala frica de necunoscut. Ea este o
prima lec^ie despre fascina^ia pentru necunoscut, care cere
omului explica^ii logice.

Din acest motiv, omul de §tiin^a e motivat sa descopere
sensul minunii. §i totu§i, cat de trist este, ca un astfel de om,
care apeleaza la logica, recunoa§te esen^a ritualului magic.

Daca credin^a religioasa poate face sa ne apara rani pe
trupul nostru, presupuse a fi cauzate de Hristos, a§a numitele
stigmate, atunci acele rani apar ca ni§te consecnrfe ale
compasiunii §i ale emotiilor violente.

112

Atunci, de ce trebuie sa ne indoim de aceste extreme
care ne distrug: de teama §i de teroare? A§a numrfii demoni,
au puterea de a distruge trupul, in mod teoretic, dupa cum se
indoaie cuiele cu mana §i, din cauza lor, sa pierzi atata sange,
incat de atata sangerare sa crezi ca ai un extaz, care te face sa
fii inconvoiat de crucea Calvarului.

De aceea, sa nu incerca^i niciodata sa convingeti pe un
om sceptic ca il pute^i blestema. Lasa-1 de batjocura!
Lumineaza-1 pe el prin aceea, ca tu \\\ diminuezi §ansa de
succes. Asculta cum incepe sa rada de magia ta §i cunoa§te ca
zilele vie^ii lui sunt o harababura. Insa, daca e destul de
mizerabil, prin harul Satanei, s-ar putea sa moara de atata ras.

De aceea lua^i aminte, voi, cei care practical aceste
arte! 102

Referitor la ritualul sexual sau al placerii: trage^i orice
ca§tig din §armul vostru! Daca e§ti barbat, plonjeaza cu
falusul tau erect in fierbintea ei desfatare! Daca e§ti femeie,
deschide-^i larg pulpele pentru a primi placerea!

Referitor la ritualul de compasiune: decide-te mai
inainte, pentru ca sa nu regreji ca ai cheltuit prea mult cu
ajutorul dat altora! Caci va fi un motiv de noi „binecuvantari"
obstacolele care l\i stau inainte. Fii mul^umitor pentru
lucrurile pe care le-ai dobandit prin magie!

Referitor la ritualul de distrugere: sa nu te temi, daca
victima traie§te sau moare! Mai inainte de a blestema, bucura-
te §i in niciun caz sa nu ai remu§cari, pentru ca ai blestemat pe
cineva!

Trebuie sa §tii aceste reguli, pentru ca nu cumva sa te

1 01

rane§ti, in loc sa-^i faci un bine!

102 Cu litere mari in original.

103 Ultima fraza era cu majuscule in original.

113

III. Ritualul destinderii intelectuale sau al
Dormitorului

O ceremonie magica trebuie facuta pentru tine insu^i
sau pentru un grup, in avantajul tuturora. Un grup ritual, cu
siguran^a, te intare§te mai mult in credintl §i te face sa simti
puterea in comparable cu o ceremonie privata. O masa de
oameni, care sunt dedicati aceleia§i filosofii, reintare§te
increderea in puterea magiei.

Un spectacol religios consistent devine o situate
privilegiata, care te face sa nu ajungi la situatia de a te nega pe
tine insu^i §i sa te opui unui comportament social.

Din acest motiv, un satanist trebuie sa caute sa gaseasca
§i alte persoane, pe care sa le aduca la astfel de ceremonii 104 .
In cadrul unui blestem sau al unui ritual de distrugere,
magicianul e ajutat, daca eel pentru care se face ritualul e
incurajat de catre membrii grupului. §i nu e nimic in acest tip
de ceremonii, care sa te faca nu fii de partea celor care fac un
astfel de ritualul, cand, de fapt, e vorba de o exprimare a
maniei si de o distrugere simbolica a cuiva.

Pe de alta parte, un ritual de compasiune, care implica o
varsare de lacrimi neru§inoasa sau un ritual sexual, in cadrul
caruia au loc acte masturbatorii §i Jipete orgasmice, au cele
mai mari sor^i de izbanda, daca se fac intr-un mod privat.

De aceea, nu exista un loc mai bun de autocunoa§tere
ca ritualul dormitorului, unde e§ti integrat total in rolul tau §i
unde ai numai bucurii, ca spre exemplu, faptul ca te ru§inezi,
ca e§ti o femeie neindemanatica, atunci cand serve§ti ca altar
sau ca e§ti stanjenita de ceea ce sim^i, atunci cand e§ti
stimulate sexual.

Chiar §i in cazul unui ritual personalizat, standardizarea
invoca^iilor §i pregatirea tuturor instrumentelor, trebuie sa se
faca inainte de fanteziile intime §i de actele ca atare. Partea
formala a ritualului poate fi facuta in aceea§i camera sau
dormitor, intr-un mod personalizat, sau ceremonia poate sa se
faca intr-un loc §i lucrurile personale in alt loc.

104 Se exprima aici, a§adar, dorinta de a face prozelitism pentru ideile sataniste.

114

De la un capat la altul al ritualului, acesta trebuie facut
in dormitorul ritualic, unde trebuie sa existe elementele
simbolice: altarul, potirul etc.

Ritualul ca atare este o ceremonie cu fapte standard, cu
instrumente anti-intelectuale, care are scopul de a te disocia de
activita^ile cotidiene §i de aceea trebuie urmarit integral.
Aceasta conota^ie a ritualului este foarte importanta pentru
mintea noastra, pentru ca dormitorul e un mod de relaxare,
prin intermediul cantecelor, a clopo^eilor, a lumanarilor §i a
celorlalte §iretlicuri. Dar, mai inainte de toate, trebuie sa fii
curat §i plin de dorin^a de a te bucura pe tine insu^i, a§a cum
i^i dore§ti.

„Dormitorul relaxarii intelectuale" al templului satanic,
poate fi socotit drept o §coala de pregatire pentru ne§tiin^a
temporara, de care se folosesc toate slujbele religioase.

Insa diferen^a e aceea, ca satanistul cunoa§te ca el
practica o forma rituala, care nu are nimic de-a face cu
ignoran^a §i care e o expresie a voin^ei sale. Asta nu §tiu cei
religio§i sau nu cunosc, ca ei se neaga pe sine, pentru ca i§i
interzic sa recunoasca acest lucru. Cel religios are un egou
prea slab, din cauza elementelor religioase pe care i le-au
inculcat §i el admite astfel de lucruri dintr-o ignoran^a
autoimpusa.

115

IV. Ingredientele folosite la piesa de magie
satanicd

A. D ovinia

Primul ingredient pentru a face un ritual e dorin^a,
cunoscuta §i ca motivate, ispitire sau persuasiune emoiionala.
Daca nu dore§ti sa ca§tigi ceva, atunci nu trebuie sa il faci!
Pentru ca acest lucru nu e o practica de rutina, a§a cum un
magician face „trucuri", prin care mi§ca diverse obiecte.
Pentru ritual ai nevoie de un sentiment puternic.

Este adevarat, ca daca un magician dore§te ca sa aiba
adep^i prin for^a sa magica, atunci trebuie sa dovedeasca in
mod practic. Insa conceptul satanic de magie, este un e§ec,
daca are drept fmalitate faptul de a dovedi ca ai puteri magice.

Satanistul i§i face ritualul, tocmai pentru ca a§a dore§te
§i nu are in vizor, faptul de a face sa cada un stilou de pe o
masa, prin magie. Cuantumul de energie de care ai nevoi,
pentru ca sa faci sa leviteze o cea§ca de ceai, implica
suficien^a for^a, ca sa inveti un grup de oameni, sa l\\ urmeze
voin^a.

Satanistul cunoa§te, ca chiar daca ar putea sa faca sa
leviteze o cea§ca de ceai, care era pe masa, el trebuie sa i§i
asume astfel de §mecherii tot timpul. De aceea, daca satanistul
dore§te, ca sa faca sa zboare un obiect in aer, el folose§te
pentru asta fire, oglinzi §i alte dispozitive pentru o astfel de
gratulare de sine.

Pentru ca toate „darurile" mediumice §i practicile
luminii albe, pure, a misticilor implica magie. Iar pentru
invelisurile lor seducatoare, ace§tia au nevoie de un magician,
care sa creeze aceste efecte, care vor fi sanctificate ca lucruri
„spirituale".

Insa chiar §i un {anc in^elege faptul, ca daca l\\ dore§te
ceva cu tot dinadinsul, acela devine realitate. Visul implica
dorin^a, pentru ca rugaciunea este impreunata cu in^elegerea.
Scriptura a transformat dorinia in pofta §i setea de-a avea in
lacomie.

116

De aceea fi un copil, care nu i§i inabu§a dorin^a, pentru
ca sa nu pierzi legatura cu primul ingredient al ritualului
magic! Lasa-te dus in ispita §i profita de ceea ce te ispite§te de
oricate oripo^i!

B. Sincronizarea

Pentru ca ceva sa aiba succes, eel mai important lucru
este sincronizarea. Pentru ca un ritual magic sa iasa bine,
sincronizarea sau nesincronizarea e tot una cu succesul sau
e§cul opera^iei ca atare.

Receptivitatea la voin^a magicianului este posibila
atunci cand e§ti disponibil in mod total. Nu conteaza cat de
puternica e voin^a cuiva. Insa atunci el trebuie sa fie un om
pasiv, ca §i cand ar dormi. De aceea, eel mai bun moment
posibil pentru a scoate din tine energia magica, este atunci
cand el sau ea dorm.

§i, din acest motiv, exista perioade de somn mult mai
pu^in susceptibile de astfel de influence externe. Cand o
persoana este obosita, in mod normal, dupa o zi intreaga de
treburi, atunci doarme bu§tean, pentru ca mintea §i trupul ei au
nevoie de odihna.

Aceasta perioada de somn profund e de la patru la §ase
ore, dupa care viseaza intre doua §i trei ore, inainte ca sa se
trezeasca. Insa perioada de visare a somnului e perioada in
care mintea e cea mai receptiva la influence exterioare
necunoscute.

Daca magicianul dore§te ca sa faca o vraja unei
persoane, atunci trebuie sa o faca intre ora 23, seara, §i 7
diminea^a. Insa eel mai bun moment pentru ritual este ora 5 de
diminea^a sau cu doua ore inainte ca persoana in cauza sa se
trezeasca.

Trebuie sa subliniem, ca magicianul trebuie sa fie
eficient, pentru ca el trimite agentul, atunci cand face un
ritual. In mod traditional se spune, ca vrajitoarele §i vrajitorii
sunt oamenii nopiii §i ni§te nein}ele§i. De aceea trebuie sa
gaseasca momentul oportun, pentru ca sa-§i trimita gandurile
catre adormi^ii nepasatori.

117

Dar daca le pasa de gandurile, care li se pot injecta in
minte in timpul somnului? Atunci visul este locul de na§tere al
viitorului.

Marile idei vin cand suntem treji §i pe acestea mintea le
refine. Insa, eel care se tine de ganduri pe care nu le cunoa§te,
ajunge sa traiasca potrivit „sor^ii", „voin^ei lui Dumnezeu"
sau neprevazutului.

Exista §i persoane care se dau pe ele insele voin^ei
vrajitorului. Sunt momentele cand suntem plini de visare sau
cand ne plictisim sau cand ne sim^im greu. Atunci sunt
momente prielnice sugestionarii.

Daca o femeie este ^inta vrajii voastre, sa nu uita^i
faptul, ca ciclul menstrual e eel mai bun moment! Daca, din
contra, e vorba de un barbat, atunci sa alege^i momentele cand
el este inabu§it de sentimente, adica momentele pe care toate
animalele le cunoa§te, adica momentele cand femeile sunt cele
mai inclinate spre sex.

Ratul barbatului nu se da inapoi de la drogul ieftin §i
pentru acest lucru cauta tot felul de escapade erotice. Chiar
daca nu ar avea sinful mirosului foarte bine dezvoltat,
obiectul dorin^ei lui il atrage spre acest miros, daca apare
foarte mult parfum §i daca mocne§te in ea efluviile „oferirii"
de sine, fapt pentru care e nevoie de deodorante puternice.

In ciuda acestor factori descurajan^i, barbatul e motivat
de dorin^a, pentru ca el cunoa§te, intr-un mod inexplicabil,
reac^iile chimice din corpul femeii. Acest lucru este subliniat
de o forma de aluzie senzoriala, pe care ochiul o cunoa§te in
mod natural.

Daca s-ar intoarce in timp, la era sa animala, atunci ar
putea sa i§i exerseze foarte bine aceste puteri, fara sa ii mai
pese de mirosul lupului. Insa, mai u§or, e sa cuno§ti frecven^a
ciclului menstrual al femeii, pe care o vizezi. Inainte sau dupa
ciclul mesntrual femeia este abordabila sexual.

De aceea, magicianul va gasi perioada ce mai prielnica
a somnului ei pentru a-i infiltra in minte dorin^e sexuale.
Vrajitoarele §i vrajitorii pierd mult timp pentru a gasi timpul §i
oamenii potriviti. Fiindca un barbat este mult mai condus de
sexualitatea lui decat o femeie (de§i exista femei, care au, ca §i
ei sau §i mai mult, dorin^e sexuale), pentru ca sa existe o
sincronizare perfecta.

118

Orice barbat, care nu e pregatit ca sa i§i reverse toata
energia sexuala, sta ca pe ghimpi. Echinoctiul de primavara ii
incarca sexual eel mai mult pe barba^i §i atunci sunt
abordabili. De aceea, femeia, atunci trebuie sa i§i exerseze
farmecele §i sa o faca, ca §i cand 1-ar fi intalnit din intamplare.

Insa, daca cineva se teme de acest lucru §i intreaba: nu
ma pot apara nicidecum de vrajitorie?, trebuie sa ii
raspundem: ba da. Nu trebuie sa dormi, nu trebuie sa visezi §i
niciodata sa nu fi fara un gand vital §i niciodata sa nu ai
mintea deschisa. Numai astfel te vei proteja de for^ele magice.

C. Imaginile

Un adolescent, care scrijele§te intr-un copac, cu mare
grija, o inima §i incrusteaza deasupra ei inrfialele sale §i ale
iubitei sale; un flacau, care pierde ore intregi ca sa-§i
lustruiasca ma§ina; o rebela, cu haine spalacite pe ea §i
imbracata ca o papula jerpelita, dar care se crede o mare
frumuse^e, to^i ace§tia sunt buni de vrajitori §i vrajitoare,
pentru ca sunt ni§te magicieni inascu^i. Ei pot sa se foloseasca
foarte bine de imagini §i sa le foloseasca cu succes in timpul
ritualurilor.

Copiii, care nu sunt con§tien^i ca au inclina^ii artistice
sau talente speciale, se folosesc de imaginea pe care §i-o fac,
pentru ca adul^ii „civiliza^i" sunt foarte critici fa^a de
eforturile lor artistice. Ei sunt ni§te magicieni incepatori, care
utilizeaza o papula murdara sau o pictura facuta in for^a, in
ceremoniile lor magice.

Pentru el, [pentru magician n.n.], imaginile sunt cele de
care are nevoie. Pentru ca el se folose^te de orice mare§te
emo^ia in timpul ritualului. §i desenul, pictura, sculptura,
scrisul, fotografia, articolele de imbracaminte, parfumul,
sunetul, muzica, scenele de teatru sunt lucruri care se pot
integra in ritual, dupa cum dore§te vrajitorul.

Imaginea e o perpetua reamintire, un mod de a vedea
lumea prin intermediul min^ii, o lucrare care substituie un
lucru real. Imaginea poate fi manipulate, pusa in pozrfie

119

verticals, modificata, recreata, dupa cum doreste magicianul,
pentru ca sa reprezinte o anumita realitate.

Iar daca doriji sa va bucura^i de placeri sexuale cu un
partener, atunci trebuie sa va creaji cadrul pe care vi-1 dorrfi,
folosrfi-va de hartie, de panza, scriind anumite texte. §i toate
acestea trebuie integrate in cadrul ceremoniei.

§i daca sunte^i excita^i, atunci va pute^i folosi de
imagini, de parfumul din jurul vostru si de muzica pe care v-
a^i ales-o, pentru ca trebuie sa va sim^ti intr-un cadru care va
place.

Iar cand vine vorba sa va distruge^i un dusman, atunci
trebuie sa il distruge^i pe eel care este eel mai aproape de voi.
Dusmanii trebuie impuscati, injunghia^i, imbolnaviti, arsi,
zdrobi^i, ineca^i sau inchiria^i in eel mai bun caz.

§i de aceea, e usor de in^eles, de ce religiosii mainii
drepte se folosesc de „chipuri cioplite". Imaginile sunt folosite
de catre vrajitori pentru a reprezenta realitatea, lucru care este
cu totul anapoda pentru spiritualitatea ezoterica.

Un aristocrat grec, care se folosea de magie, dorea ca sa
se culce cu o femeie, fapt pentru care a ajuns atat de obsedat
de ea, incat a pus sa se sculpteze o femeie frumoasa. Cand a
vazut gata opera de arta, a fost atat de convins ca o iubeste pe
acea femeie, incat nu a mai contat ca ea era din piatra. Insa,
datorita unui magician, Pygmalion, a primit cea mai mare
dintre binecuvantarile magice si Galateea a fost a lui.

D. Conducerea

Insa unul dintre cele mai importante ingrediente in
lucrarea magica este acumularea si posedarea de for^a, pentru
a duce ritualul pana la final. De aceea, mul^i vrajitori si
vrajitoare vor sa faca un ritual si inainteaza cu multa frica
pana cand ajung la capat. Pentru acest lucru ei ingenuncheaza
si se roaga, iar frica lor nu face altceva, decat sa anuleze orice
rezultat real.

Mai mult, cu o astfel de atitudine, fara doar si poate, ca
exista o mare concentrare de energie, care ar trebui eliminata
in primul rand, pentru a fi proprii ceremoniei. Plangandu-te in

120

continuu, binein^eles ca ritualul va fi slab, pentru ca ffi pierzi
energia. Dar daca vrei sa fii in stare, ca sa faci un ritual magic,
atunci trebuie sa il vezi din punct de vedere simbolic, in
timpul savar§irii lui §i nu inainte sau dupa ce il faci.

Scopul unui ritual este acela de a-1 elibera pe magician
de gandurile care il macina. Contempla^ia, somnambulismul §i
tot felul de scheme prin care se ard energiile emo^ionale pot fi
stranse la un loc, in mod dinamic, intr-o for^a pe care n-am
utilizat-o pana acum. §i nu mai trebuie sa precizez faptul, ca
suntem productivi, numai daca ne debarasam de propria
noastra anxietate.

Vrajitoarea, care te vraje§te dintr-o ocheada, a anticipat
telefonul §i, mai ales, telefonul erotic. Vrajitorul sarac, care
cere binecuvantarea Satanei, a§teapta ca pe ace §i cuie
raspunsul lui. Insa omul care e furios, pentru ca a fost
nedrepta^it de cineva §i care i§i blesteama du§manul in fa^a nu
este decat un exemplu de proasta direc^ionare a energiei. Ce
mare minune e aceea, ca magicianul „alb" se teme de urmari,
dupa ce a bestemat de „rau" pe cineva?! Rasplata ii vizeaza pe
cei care sunt con§tien^i ca ii va lovi.

E. Factorul de echilibru

Factorul de echilibru este un alt ingredient al ritualului
magic, cand vine vorba despre trairea placerii §i despre
ritualul compasiunii dar, eel mai mult, cand vine vorba de
blestem. De§i pare de neglijat, totu§i, el este foarte important.

O cunoa§tere totala §i o aten^ie vie asupra acestui aspect
au pu^ini vrajitori §i vrajitoare. Pentru ca asta inseamna sa §tii,
la nivel individual, §i in ce situa^ii ale activita^ii tale magice
po^i sa ai cele mai bune rezultate in eel mai u§or mod cu
putin^a.

Cunoa§terea propriilor tale limite, dobandita §i prin
ceva introspec^ie, face pe cineva capabil sa realizeze lucruri
imposibile. §i asta, pentru ca anumite condi^ii fac diferen^a
intre succes §i e§ec.

Daca insa, incerci sa-^i atingi ^elul prin magie mare sau
mica, §i ajungi sa te sim^i neputincios, atunci te intrebi: Sunt

121

cumva pe o cale gresita, datorita egoului meu prea mare, (desi
acest lucru nu exista)?

Insa, e§ti fara talent si nu ai ureche muzicala si incerci
sa ob^ii, prim magie, o mare celebritate pentru vocea ta
nemuzicala? E§ti un om simplu, fara stralucire, cu picioare
mari, cu nasul mare si cu un mare ego, si cu acnee pe fa^a pe
deasupra, fapt pentru care vrei sa faci o vraja de dragoste,
pentru ca sa devii o vedeta faimoasa?

Esti grosolan, burtos, destrabalat, din^os si lenes, dar
doresti sa fie un tanar stripper lasciv? Daca vrei ceva de acest
gen, atunci inva^a factorul de echilibru, pentru ca sa te scape
de dezamagire!

Iar daca esti in stare sa doresti unul din aceste lucruri,
atunci ai un mare talent. Caci mul^i oameni cad la aceasta
proba, pentru ca nu sunt in stare sa se ghideze dupa maxima
urmatoare: „mai bine o jumatate de paine decat nimic".

Ratatul cronic este tocmai acela, care nu are nimic,
pentru ca nu a fost in stare sa castige un milion de dolari, dar a
dat cu piciorul la 500 de mii, cu un suras batjocoritor.

Din acest motiv una dintre cele mai mari arme ale
magicianului este cunoasterea de sine. El trebuie sa isi
cunoasca talentele, abilita^ile, atrac^iile fizice si adversita^ile
.... si cand, unde si cu cine le pune in practica.

Omul care nu are ce sa ofere, cand se apropie de eel
care are succes cu sfaturi grandioase si promisiuni de
imboga^ire are ravna celui care leaga picioarele elefantului cu
funia.

O vrajitoare novice se insala pe sine, daca crede ca e de
ajuns numai sa vrei sa ai succes, fara sa fie atenta si sa uite o
regula esen^iala a ritualului: magia este un lucru natural si
succesul ritualului magic este in acord cu natura si nu

, - -105

impotriva ei .

105 De la doua puncte, tot pasajul este scris cu majuscula in original.

122

V. Ritualul satanic

A. Cdteva lucruri, care trebuie implinite inainte
de a incepe ritualul:

1 . Persoana care va face ritualul sta in fa^a altarului §i e
simbolul lui Baphomet in cadrul ritualului, cu excep^ia
momentelor, cand exista alte pozrfii indicate in mod special.

2. Daca e posibil, altarul trebuie sa fie inaintea peretului
vestic al camerei.

3 . Ritualul e facut de catre cineva, care nu trebuie sa fie,
neaparat, preot. Cand sunt mai multe persoane de fa^a, unul
dintre ei trebuie sa fie preotul. In cadrul ritualului privat, cei
care il fac urmaresc instruc^iunile referitoare la preot.

4. Cand cuvintele Shemhamforash! §i Traiasca Satana!
vor fi rostite de persoana, care ac^ioneaza ca preot, to^i
participant vor repeta aceste cuvinte dupa el. Gongul este
lovit de catre to^i participant, care raspund: Traiasca Satana!

5. Conversa^ia (in afara de cea care are loc in cadrul
ceremoniei) §i fumatul sunt interzise, dupa sunetul de clopot
de la inceput pana la eel de la final.

6. Cartea lui Belial confine principiile satanismului
magic §i ritualic. Inainte de a incepe ritualurile, conform
Carfii lui Leviatan, trebuie sa cite§ti §i sa inielegi, in mod
integral, Cartea lui Belial. Pana nu vei face asta nu vei avea
succes de cauza, pentru ca nu pot fi sari^i cei 13 pa§i urmatori.

B. Cei 13 pa§i

(A se vedea cap. Lucrurile folosite in cadrul ritualului
satanic.)

1 . Imbracamintea ritualica.

2. Aducerea instrumentelor pentru ritual. Se aprind
lumanarile si se stinge orice alta sursa de lumina. Se pun
pergamentele de-a dreapta §i de-a stanga altarului.

3. Daca se folose§te o femeie drept altar, ea trebuie sa
stea in urmatoarea pozi^ie: capul sa fie spre sud iar picioarele
spre nord.

123

4. Se purifica aerul prin sunarea din clopot.

5. Se invocd Satana §i numele infernale care urmeaza.
Ele vor fi rostite cu glas mare de catre preot. (A se vedea in
acest sens Cartea lui Leviatan). Participant vor repeta fiecare
nume infernal, dupa ce ele vor fi rostite de catre preot.

6. Se va bea din potir.

7. Se va face rotirea, in sensul opus direc^iei acelor
ceasornicului, moment in care preotul va insemna cu sabia
fiecare punct cardinal §i va chema pe Prin^ii Iadului: pe Satana
din sud, pe Lucifer de la rasarit, pe Belial din nord §i pe
Leviatan din vest.

8. Se va face binecuvantarea cu falusul, daca exista
unul.

9. Preotul cite§te tare §i in mod corespunzator
invoca^iile pentru urmatoarele ceremonii: a placerii, a
compasiunii §i a distrugerii. A se vedea Cartea lui Leviatan.

10. Este important faptul, ca fiecare pas ritualic facut sa
fie personalizat. Cand e vorba de singuratate, atunci \\\
exprimi cele mai adanci dorin^e §i nu incerci sa faci anumite
acte, sa verbalizezi sau sa te folose§ti de anumite dorin^e, care
sa te exprime. Insa cand avem de-a face cu un ritual public,
atunci trebuie sa le avem pe toate la indemana §i sa le folosim
in timpul ritualului.

A. O adunare, care are drept scop, gratificarea
sexuala.

Parasim aria altarului §i ne gasim un loc, fie in aceea§i
camera, fie intr-o alta. Locul unde suntem trebuie sa fie
propriu ritualului ca atare. In acest fel, orice scenariu 106 poate
fi posibil, pentru ca ai diverse posibilita^i pentru a-^i atinge
scopul.

Trebuie sa i^i aminte§ti, ca ai cinci sim^uri de care te
po^i folosi, in a§a fel incat, sa nu ai nicio limita in scenariile
tale!

Aici sunt instrumentele pe care le po^i folosi, fie cate
unul sau in orice combina^ie dore§ti. Ai de-a face cu:

a. imagini desenate sau pictate;

106 Sexual.

124

b. povestiri §i descrieri ale dorin^elor sexuale;

c. sa iji manifest dorin^ele sau sa araji ce ^i-ai dori
folosindu-te de orice instrument, care ^i-ar mari imagina^ia;

d. orice parfum, pentru a dori o persoana sau o situate
anume;

e. orice fel de muzica, care sa te inso^easca in timpul
ritualului § i care sa-^i provoace un puternic orgasm. Iar pentru
a atinge orgasmul te po^i masturba in orice fel sau {i-1 po^i
provoca prin orice fel de atingeri sexuale. Dupa ce ai trait
orgasmul, te intorci in loca^ia altarului §i faci al 1 1-lea pas.

B. Sa il ajutam pe cineva, fafa de care noi avem
simpatie sau compasiune, lucru care ne include si pe noi
insine.

Ramanand in apropierea altarului §i avand in minte
imaginea celui pe care dore§ti sa il aju^i sau avand mila fa^a de
tine, traie§ti aceasta stare. Daca emotiile sunt puternice, ele
vor fi inso^ite de lacrimi, pe care trebuie sa le la§i sa curga,
fara sa {i le reprimi.

Daca aceasta exersare a sentimentelor s-a terminat, po^i
trece la pasul al 1 1 -lea.

C. C and avem de-aface cu distrugerea unui vrajmas

Ramanand in aria altarului, nu fara o imagine anume,
putem ob^ine o vecinatate cu victima. Daca avem o imagine a
victimei, atunci trecem la distrugerea ei in orice fel posibil.

Ritualul se poate face in felul urmator:

f. se poate in^epa cu bolduri sau se poate bate cuie intr-o
papula, care o reprezinta pe victima. Papula poate fi
imbracata intr-un fel anume sau poate fi din ceara, din lemn
sau din legume.

g. putem sa mazgalim §i sa ciuntim o fotografie cu
chipul ei.

h. putem sa scriem un text, despre modul cum am
distruge victima noastra.

i. putem spune pe viu, in cadrul unui solilocviu, modul
cum am mutila-o sj am distruge-o.

125

j. o putem mutila, injura, rani sau intrista in chip si fel.
Trebuie sa avem insa o ura calculate si dispre^ul trebuie sa
inso^easca fiecare pas al ceremoniei. De aceea nu trebuie sa
facem un pas ritualic fara sa cheltuim energia pasului aferent,
energie care il epuizeaza, in parte, pe magician.

Cand ne-am implinit in acest ritual putem sa facem al
11 -lea pas.

11. (a) Daca dorin^ele sunt in scris, ele vor fi citite cu
voce tare de catre preot si apoi arse in flacara unei lumanari
din apropiere. Shemhamforash! si Traiasca Satana! se striga,
dupa citirea fiecarei dorin^e.

11. (b). Daca dorkrfele sunt exprimate verbal, atunci
participant le spun preotului. El repeta, in cuvintele sale,
dorin^ele lor si se striga Shemhamforash! si Traiasca Satana!,
dupa fiecare dorin^a rostita.

12. Se citeste Cheia Enohiana, de catre preot, ca
juramant de credin^a fa^a de Puterile Intunericului.

13. Se suna din clopot pentru final, cand se spun
cuvintele: „s-a sfarsit", cuvinte rostite de catre preot.

Acesta e finalul ritualului satanic.

126

C. Lucrurile folosite in cadrul ritualului
satanic

Imbracamintea

Robele negre sunt purtate de catre barba^ii care
participa la ritual. Robele pot fi fara gluga sau cu gluga, daca
doresti ca sa \\\ acoperi fa^a. Scopul pentru care participant
isi acopera fa^a e acela, ca fiecare participant sa aiba libertatea
de a-si exprima sentimentele, fara sa fie deranjat. Cu ele nu isi
mai distrage aten^ia reciproc.

Femeile care participa la ritual se imbraca in haine
sexualizate sau in imbracaminte neagra, pentru femile in
varsta.

Amuletele au sigiliul lui Baphomet sau tradi^ionala
pentagrama a lui Satana si sunt purtate de catre to^i cei
prezen^i. Robele sunt imbracate de catre barba^i inainte de a
incepe ritualul dormitorului si sunt purtate pe tot parcursul
ritualului. Barba^ii pot substitui robele negre cu orice alta
imbracaminte neagra.

Este ales negrul pentru vesmintele cu care se intra in
ritualul dormitorului, pentru a simboliza Puterile
Intunericului. Imbracamintea sexualizata a femeilor are scopul
de a stimula emo^iile barba^ilor, care participa la ritual si de a
intensifica adrenalina si energia bioelectrica, pentru ca sa aiba
mai multa putere.

Altarul

Altarul oamenilor din vechime erau sangele si carnea
vie, pentru care aveau predilec^ie fondatorii religiei. Religia
ulterioara, facand din inclina^iile naturale ale omului niste
pacate, au pervertit altarele vii si au folosit piatra si metalul.

Satanismul este o religie a trupului, mai degraba decat a
spiritului si de aceea se foloseste trupul drept altar in
ceremoniile satanice.

Scopul altarului e acela de a focaliza intreaga aten^ie pe
durata unei ceremonii. Se foloseste o femeie goala drept altar

127

satanic, pentru ca femeia este un receptor natural pasiv §i
reprezinta pe mama pamant.

In unele ritualuri, nuditatea femeii nu e proprie pentru a
fi altar, de aceea ea poate fi imbracata sau acoperita partial.
Daca o femeie face ritualul de una singura, atunci nu are
nevoie de o femeie drept altar. Daca nu se folose§te o femeie
drept altar e o minciuna sa ne folosim de alte instrumente
pentru ritual.

Pentru un grup ritual extins un altar trapezoid, de 3 sau
4 picioare inal^ime §i de 5 sau 6 picioare la^ime, poate fi
construit special, pentru femeia care sta deasupra lui. Daca
acesta este impropriu sau in ceremoniile private, se poate
folosi altceva.

Daca o femeie este aleasa drept altar, celelalte
instrumente trebuie puse pe masa, pentru ca sa fie folosite
u§or de catre preot.

Simbolul lui Baphomet

Simbolul lui Baphomet a fost folosit de catre cavalerii
templieri ca reprezentare a Satanei. De-a lungul secolelor
acest simbol a fost numit in mai multe feluri, printre care:
Japul lui Mendes, Japul celor o mie de tineri, Japul negru,
Japul lui Iuda, toate avand acela§i in^eles: de Jap ispa§itor.

Baphomet reprezinta Puterile Intunericului alaturi de
fertilitatea ^apului. „Adevarata" forma a pentagramului
inseamna figura unui om integrat intr-o stea cu cinci col^uri.
Trei col^uri ale stelei sunt sus §i doua jos §i pentagrama
reprezinta natura omului spiritualizat.

In satanism se folose§te pentagrama, dar pentru el
aceasta reprezinta instinctele trupe§ti ale omului sau ceea ce se
opune naturii spirituale a omului. De aceea pentagrama
satanica reprezinta capul unui \zp, cele doua coarne
reprezentand dualitatea, care e negata aici iar celelalte trei
coarne inversate inseamna o negarea a trinitatii.

Pentru evrei, aceasta figura, scoasa afara din cere, se
regase§te in inva^atura magica a Kabbalei §i e considerate ca
reprezentand pe Leviatan, §arpele din adancul apelor, care e
tot una cu Satana. Aceasta figura e tot una cu steaua cu cinci
col^uri, pe care satanismul o intoarce invers.

128

Simbolul lui Baphomet e plasat pe peretele din spatele
altarului.

Lumanarile

Lumanarile folosite in ritual satanic reprezinta lumina
lui Lucifer, a celui purtaror de lumina, a celui care
ilumineaza, care e o flacara vie, care e o dorin^a arzatoare,
care are flacarile abisului / ale iadului.

In ritualul satanic se folosesc numai lumanari negre §i
albe. Niciodata nu se folose§te mai mult de o lumanare alba,
ci, toate celelalte sunt lumanari negre. Ele lumineaza
dormitorul ritualic, atunci cand este folosit. Cel pu^in o
lumanare neagra e pusa in stanga altarului §i ea reprezinta
Puterile Intunericului § i calea mainii stangi.

Alte lumanari negre sunt plasate oriunde e nevoie de
lumina. O singura lumanare e plasata in dreapta altarului §i ea
reprezinta ipocrizia „magicienilor" luminii albe §i a celor care
urmeaza calea mainii drepte.

Nu se folose§te nicio alta sursa de lumina, in afara
lumanarilor. Lumanarile negre sunt folosite pentru puterea §i
succesul participan^ilor la ritual §i se folosesc pentru a se arde,
prin intermediul lor, toate acele binecuvantate cereri scrise ale
participan^ilor la ritual.

Lumanarea alba se folose§te pentru distrugerea
vrajma§ilor. Pergamentele pe care sunt scrise blestemele sunt
arse in flacara luminii albe.

Clopotul

Baterea clopotului se folose§te la inceputul §i sfar§itul
ritualului. Preotul bate clopotul de noua ori, in sensul invers al
misxarii acelor ceasului §i cate o bataie de clopot pentru
fiecare punct cardinal al busolei.

Aceasta se face, odata, la inceputul ritualului, pentru a
purifica aerul de alte sunete §i, a doua oara, la finalul
ritualului, pentru a intensifica lucrarea de final.

Sunetul clopotului este puternic §i penetrant sj nu u§or
§i meditativ.

129

Potirul

Potirul sau pocalul ritualului satanic reprezinta Potirul
extazului. In mod ideal, potirul ar trebui sa fie de argint. Daca
nu exista unul de argint se poate folosi unul facut din metal,
sticla sau lut. Dar ar trebui sa se foloseasca unul din aur.
Aurul este expresia luminii albe pentru cei religiosi sau a
Impara^iei Cerurilor.

Din potir, primul bea preotul, apoi fiecare dintre
membrii prezen^i. In ritualul particular, eel care face ritualul
consuma potirul.

Elixirul

O substan^a excitanta sau Elixirul viejii era folosit de
catre pagani, pentru ca sa necinsteasca sacramentul de vin al
credin^ei crestine. La inceput era vorba despre un lichior, care
era baut la ritualul pagan si care te relaxa si intensifica
emotiile acelora, care participau la ceremonie.

Insa satanismul nu aduce sacrificii lui dumnezeu, ca
alte religii. Satanismul nu practica astfel de forme de
canibalism simbolic si considera, ca sacramentul de vin al
crestinilor trebuie folosit in scopul sau primar, adica acela de
a stimula emotiile in cadrul ritualului satanic.

Nu trebuie sa se foloseasca vin, ci oricare alta bautura,
care place cerului gurii. Elixirul vie^ii se bea din Potirul
extazului, dupa cum am spus mai sus, imediat dupa ce se
invoca Satana.

Sabia

Sabia puterii este un simbol al for^ei amenin^atoare si
actele facute cu ea sunt o extensie si o intensificare a puterii
mainii preotului, care o foloseste. Ceva similar ei este baiul
sau bagheta magica folosita in alte forme de ritual magic.

Sabia e purtata de catre preot si e folosita, ca sa indice
spre simbolul lui Baphomet, in timpul invocarii Satanei. Ea se
mai foloseste, conform indica^iilor din Pa§ii ritualului, atunci
cand se cheama cei patru Prin^i ai Iadului.

130

Preotul infige sabia in pergamentele, care con^in mesaje
sau cereri, dupa ce ele au fost citite cu voce tare. §i
pergamentele citite se tin apoi in varful sabiei in momentul,
cand sunt arse in flacara lumanarii.

In timp ce se aud cererile celorlaUi participant §i
preotul le repeta cu glas tare, acesta atinge cu varful sabiei
capetele lor, dupa moda tradi^iei cavalere^ti.

In cadrul ritualurilor private, daca nu exista sabie, se
poate folosi un cu^it lung sau ceva similar sabiei.

Falusul

Falusul este un simbol pagan al fertilita^ii, care
reprezinta na^terea, virilitatea dar §i forfa agresiva. Acesta
este un alt instrument, care a fost convertit in mod blasfemic
§i folosit ca o parte components a ceremoniilor creatine.

Falusul este o versiune non-ipocrita a agheazmei sau „a
stropirii cu apa sfanta", care se folose§te in catolicism, ca o
metamorfozare a ac^iunii fire§ti a unui penis.

Falusul e {inut in ambele maini de catre unul dintre
asisten^ii preotului §i e mi§cat, in mod metodic, spre doua
dintre punctele cardinale ale busolei, pentru a binecuvanta
casa.

Se poate folosi in acest sens orice simbol falic. Falusul
poate fi din plastic, lemn, pamant, ceara etc. Falusul se
folose§te in mod neaparat numai de catre grupurile rituale.

Gongul

Gongul e folosit pentru a chema for^ele Intunericului.
El este lovit o singura data, dupa ce, fiecare participant la
ritual, repeta dupa preot: Traiasca Satana! §i gongul e necesar
numai pentru grupurile rituale.

E de preferat cea mai buna tonalitate, dar, daca nu se
poate ob^ine aceasta, atunci sa se ob^ina o tonalitate cat mai
buna posibil.

131

Pergamentul

Pergamentul este folosit, fiindca are proprieta^ile
organice ale elementelor naturale. Jinand cont de punctul de
vedere satanic vizavi de sacrificiu, pergamentul trebuie facut
dintr-o piele de oaie, care a fost taiata, pentru a fi mancata.

Niciodata nu trebuie injunghiat un animal cu scopul de
a fi folosit, integral sau partial, intr-un ritual satanic. Daca nu
se poate gasi un pergament facut dintr-o piele de oaie
injunghiata, se poate folosi hartie, ca substitut al
pergamentului.

Pe pergament se scriu mesaje sau cereri §i acesta va fi
ars, mai apoi, la flacara lumanarii. Cererile sunt scrise pe
pergament sau pe hartie §i sunt citite, cu voce tare, de catre
preot §i apoi sunt arse in flacara lumanarii negre sau albe.
Inainte de a incepe ritualul blestemelor, pergamentul se afla la
dreapta preotului §i, dupa ce sunt vrajite sau binecuvantate
sunt puse la stanga lui.

132

(Apa)

Cartea lui Leviatan,

Furiosul marii

In ciuda tuturor celor care pledeaza pentru non-
verbalizare, elanurile cele mai inalte si extazele emo^ionale
cele mai puternice sau furia, chinul si suferin^a traite, nu se
pot exprima, la propriu, decat pe cale verbala.

Daca ceremoniile magice doresc sa exploateze nestiin^a
senzoriala, atunci eel mai bun lucru e sa vorbim despre ea. E
cu totul adevarat, ca "faptele vorbesc mai puternic decat
cuvintele". Insa cuvintele sunt monumentele gandirii.

Poate, ca cele mai mari deficient ale invoca^iilor
magice ale trecutului vin din aceea, ca erau rostite fara emo^ie.
Un batran vrajitor, pe care autorul 1-a cunoscut, care a folosit,
odata, o invocare proprie, pe masura dorin^elor sale magice,
cand a iesit din cuvintele ritualului a trait adevaratele
momente de succes in ritualul sau.

Astfel, constient de necesitatea, de a se pastra la
inal^imea emo^iilor, acesta traia, imediat, orice emo^ie, pe care
cuvintele i-o aduceau in minte, folosind, in acest sens, cateva

1 07

randuri dintr-un poem al lui Rudyard Kipling . Pentru ca si-
a ars, intr-un mod fericit, adrenalina, a fost in stare sa duca, la
bun sfarsit, ritualul.

Invoca^iile care urmeaza au rolul de a ajuta la rostirea
unor afirma^ii certe si nu a unora plangacioase si nein^elese.
Din acest motiv ele n-au nimic din superficialitatea darurilor
si din obrajii sup^i ai dragostei crestine.

Leviatan, marele Dragon din Marea Abisului, mugeste
in intinsul marii si invoca^iile acestea sunt cereri catre sine.

107 A se vedea date despre Joseph Rudyard Kipling in loca^ia:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rudyad_Kipling. E autorul carjii pentru copii: Cartea
Junglei (1894) §i a primit Premiul Nobel pentru Literatura in 1907.

133

/. Invocarea Satanei

In numele Dumnezeului nostru, Satana, Lucifer eel
preainalt!

In numele Satanei, a Stapanitorului pamantului, a
Imparatului lumii, va poruncesc, forje ale Intunericului sa
varsa^i peste mine, puterea voastra infernala!

Deschide^i larg por^ile Iadului §i venrfi din abis, ca sa
ma intampina^i pe mine, ca pe fratele vostru (sora) §i prietenul
vostru!

Da^i-mi indulgence pe care eu le cer!

Eu am luat numele tau ca parte din mine insumi! Eu
traiesc ca §i bestiile pamantului, bucurandu-ma de via^a
trupeasca! Eu sunt de acord cu ceea ce e drept §i blestem ceea
ce e corupt!

Pe to^i Dumnezeii abisului, poruncesc ca aceste lucruri
despre care eu vorbesc sa treaca!

Veni^i §i raspunde^i astfel numelor voastre, dupa cum
doresc eu!

(§i apoi se rostesc pe nume. . .numele infernale)

134

II. Numele infernale

Numele infernale sunt scrise aici in ordine alfabetica,
pentru a simplifica reperarea lor. Cand rostim numele lor,
trebuie sa le rostim recitativ sau trebuie sa dam fiecarui nume
in parte semnifica^ia lucrarii pe care o face.

Cand sunt rostite insa aceste nume, ele nu trebuie sa fie
rostite in forma aceasta rigida, ci trebuie rostite in a§a fel,
incat sa aiba o exprimare fonetica eficienta.

Abaddon Euronymous O-Yama

Adramelech Fenriz Pan

Ahpuch Gorgo Pluto

Ahriman Haborym Proserpine

Amon Hecate Pwcca

Apollyn Ishtar Rimmon

Asmodeus Kali Sabazios

Astaroth Lilith Sammael

Azazel Loki Samnu

Baalberith Mammon Sedit

Balaam Mania Sekhmet

Baphomet Mantus Set

Bast Marduk Shaitan

Beelzebub Mastema Shamad

Behemoth Melek Taus Shiva

Beherit Mephistopheles Supay

Bile Metztli Tan-mo

Chemosh Mictian Tchort

Cimeries Midgard Tezcatlipoca

Coyote Milcom Thamuz

Dagon Moloch Thoth

Damballa Mormo Tunrida

Demogorgon Naamah Typhon

Diabolus Nergal Yaotzin

Dracula Nihasa Yen-lo-Wang

Emma-O Nija

135

III. Invocarea duhurilor care aduc
placerea

Vino de fa^a, oh, mare neam al abisului {great spawn of
the abyss) §i arata-te! Caci mi-am facut gandurile sa arda, in
flacari, pe varf de stanca, fiindca am ales momentele aprinse
de pofta §i care cresc, cu valtoare, ca apele marii.

Trimite^i-mi pe ingerul incantarilor voluptoase §i da^i-
mi acele vederi pathname, ale dorin^elor mele negre, ca sa se
transforme, pe viitor, in fapte §i intamplari ale vie^ii mele!

Din eel de al §aselea turn al Satanei vor veni ca la un
semn §i se vor uni cu cei ini^ia^i §i, la chemarea mea, imi vor
mi§ca trupul.

Am cu mine simbolurile §i de aceea vreau sa ma
impodobi^i cu ele §i firea mea de om caldut, sa fie atunci, ca a
basiliscului, cand i§i a§teapta u§urarea. Face^i, ca viziunea
mea sa devina realitate §i, prin aceasta hrana, imi aduc propria
jertfa, ingerilor primei cete, care vor deveni substan^a treimii.

Ie§i in pustiul nop^ii (in lumina zilei) §i strapunge
aceasta minte, care e aidoma cu gandurile acelora, care
conduc caile afundarii in desfrau.

(Barbatul) Toiagul meu este iadul! Sa patrunda for^a
sangele meu, pentru ca sa distruga sfm^enia acelei min^i, care
este purtata de pofta! §i, ca o faptura cazuta, ma voi imbata de
desfatare, care va legana creierul meu amor^it, care nu se va
mai supune voinjei mele.

In numele marelui zeu Pan, gandurile mele tainice se
vor misxa la mi§carea trupului, pentru ca asta imi doresc.

Shemhamforash! Traiasca Satana!

(Femeia) §alele mele sunt in flacari! Picura nectar din
tanara mea despicatura, ca un polen, care adoarme mintea. Iar
mintea, care nu a sim^it placerea, indata se va clatina de un
sim^amant nebunesc. Iar cand puterea mea cea mare se va
cheltui, noi valuri vor veni. Acest trup, pe care mi-1 doresc,
da-mi-1 mie!

In numele marii curve a Babilonului §i a lui Lilith §i a
Hecatelor, umple-ma de placere!

Shemhamforash! Traiasca Satana!

136

IV. Invocarea duhurilor care aduc
nimicirea / distrugerea

lata! Puterea vocii razbunarii mele sparge lini§tea
aerului §i sta, ca o furie monolita, deasupra campiei, unde se
zvarcolesc §erpii. Am devenit o ma§ina monstruoasa de
anihilare a madularelor trupului lui / ei, pe care am sa le de^in.

Nu imi pare rau, ca am cheamt deasupra mea vanturile
distrugerii, care maresc rana amaraciunii mele. Caci un mare
noroi negru va ie§i din abisuri gre^oase §i vor vomita departe
ba§icile lor [their pustulence] in micu^ul lui / ei creier.

Chem pe vestitorii osandei [the messengers of doom],
ca sa taie, cu nemiloasa incantare, pe victima pe care am ales-
o. Tacuta este aceasta pasare, care nu mai ciripe§te, a carei
mancare cade pe capul ei / lui, ca sa simta suferin^a mea §i
agonia aceasta sa ii faca vii ^ipetele de durere. Acestea vor fi
semne de avertizare pentru cei care ma jignesc.

O, vino in numele Iadului §i distruge-1 pe el / ea, pe al
caror nume eu il pomenesc, ca pe un semn! O, mari fra^i ai
nop^ii! Tu, eel care ma mangai pe mine, care stapane§ti peste
aprinsele vanturi ale Iadului, care locuie§ti in templul
demonilor.Vino §i arata^i-va! Face^i-va sim^rfi lui / ei, cei care
sus^ineti putreziciunea min^ii, care se mi§ca spre flecareli §i
care sustine^i gura, care rade de cei drep^i §i puternici!

Sfa§ie aceasta limba, a lui / ei care gagaie 108 §i infunda-
i-o in gat, o , Kali! Strapunge-i lui / ei plamanii cu in^epaturi
de scorpioni, o, Sekhmet! Arunca fiin^a lui / ei in golul
infrico§ator, o, puternice Dagon!

Eu cred in inaltele in^epaturi ale Iadului §i in
pecinginile stralucitoare, pe care le fac prin sacrificiul meu,
prin odihna razbunarii mele.

Shemhamforash! Traiasca Satana!

108 Ca o gasca.

137

V. Invocarea duhurilor care aduc
compasiunea

Cu manie plina de suferin^a §i cu furie inabu§ita imi
vars cuvintele mele, invaluite in bubuitura de tunet, ca tu sa
ma auzi!

O, mari iscoade ale intunericului, o, pazitori ai caii, o,
rasfa^i ai puterii lui Thoth! Venrfi §i arata^i-va! Face^i-va
sim^rfi, cu blajina voastra putere, in mijlocul celor care cred §i
sunt lovrfi cu suferin^a!

Separa-1 pe el / ea, prin zidul vostru protector, de el / ea,
care sufera in mod nedrept §i care doresc sa le aduca suferin^a!

Face^i-i, pe cei care lupta impotriva lui / ei sa fie fara
putere §i fara vlaga! Ajuta-1 pe el / ea, prin foe §i prin apa, pe
pamant §i in aer, pana reca§tiga^i pe eel / cea pierdut /-a!

Intari^i-1 cu esen^a focului, prieteni §i companioni ai
no§tri, camarazi ai no§tri pe calea mainii stangi!

Prin puterea lui Satana, sa mo§teneasca el / ea pamantul
§i placerile lui! Da^i-i lui / ei sarea necesara, ca sa creasca
nestingherit /-a, pentru ca el / ea sa poata dori bauturile
trupe§ti ale viitoarelor dorkrfe!

Love§te cu mutenie pe potrivnicul lui / ei, cu kilograme
in plus sau cu diformita^i, pentru ca el / ea sa se bucure §i sa se
faca puternic / -a, prin pedepsele luate de el / ea!

Nu da ca sa aiba el / ea nenorociri in via^a lor. Nici
pentru el / ea §i nici pentru noi, ca sa fim iubi^i.

Intoarce-i lui / ei puterea, bucuria, nesfar§ita putere
asupra celor potrivnici, care 1-au lovit pe el / ea!

Zide§te in jurul lui / ei §i in el / ea bucurie covar§itoare,
ca el / ea sa fie un vestitor / o vestitoare a revenirii la via^a,
din mocirla in care el / ea 1-a / o a aruncat.

Acest lucru poruncim noi, in numele Satanei, care arata
mila §i sus^ine pe cei care vor domni! §i fie ca stapanirea
Satanei sa fie cu el / ea, cu cei care aud acestea: (numele) este
un vas al trupului pamantesc §i el va mo§teni via^a ve§nica,
via^a fara sfar§it!

Shemhamforash! Traiasca Satana!

138

VI. Limba enohica §i cheile enohice

Limba magica, folosita in ritualul satanic, este
enohiana, un dialect, care se crede ca a fost mai vechi decat
sanscrita, cu o baza proprie gramaticala §i sintactica. Ea
confine elemente arabice, ebraice §i latine, dar §i din alte
dialecte.

A fost prima data tiparita in biografia lui John Dee, in
1659, un faimos clarvazator al secolului al 16-lea §i astrolog
de curte. Aceasta carte, a lui Meric Casaubon, descrie
activita^ile oculte ale lui Dee, care era ajutat de Edward Kelly,
§i anume despre clarviziune sau despre ghicitul in globul de
cristal.

Insa Kelly nu mai folose§te globul de cristal, ci un
cristal intr-o forma trapezoidala. Ingerii, la care face referire
Kelly, in prima revela^ie din Cheile enohiene, otyinuta prin
ferestrele cristalului, sunt doar „ingeri", pentru ca oculti§tii de
astazi s-au imbolnavit de constipa^ii metafizice.

Acum insa cristalul e veridic §i „ingerii" sunt vazu^i ca
„ingeri" §i ferestrele celor patru dimensiuni sunt larg deschise,
pentru ca se tern de Por^ile Iadului.

Aici am dat o traducere a mea, cu accente arhaice, care
este o traducere corecta, inceputa de Odinul Aurorii de Aur, la
sfar§itul secolului al 19-lea, dar neterminata.

In limba enohica in^elesul cuvintelor este combinat cu
calitatea cuvintelor, fapt pentru care are o sonoritate, care
produce vibrate in atmosfera. Calita^ile sonore barbare ale
acestei limbi dau adevaratul efect magic al ei, efect care nu
poate fi descris.

Pentru mul^i ani, Cheile enohice sau Chemarile
enohice, au fost {inute in taina. Insa pu^inele tipariri, care au
existat, au eliminat cuvintele corecte §i au folosit foarte multe
eufemisme, lucru care arata, ca au fost facute de magicieni
inap^i sau de inchizitori.

De§i ele sunt apocrife pentru unii, Chemarile enohice
sunt Imne ale credinfei satanice. Odata cu eliminarea unor
cuvinte ca „sfant" sau „angelic" §i a alegerii arbitrare de
grupuri de numere, care nu aveau alt rol, decat sa Mature

139

cuvintele „blasfemice", avem aici adevaratele Chemari
enohice, dupa cum le-am primit dintr-o necunoscuta mana.

Prima cheie

Prima cheie enohiana reprezinta o marturisire catre
Satana, care este intemeierea [the inception] legilor temporale
ale teologiilor §i ale ultimei puteri, care rezida in aceia, care
sunt destul de indrazne^i, meat sa recunoasca inceputurile
pamantului §i absoluturile 109 .

01 sonuf vaoresaji, gohu IAD Balata, elanusaha
caelazod: sobrazod-ol Roray i ta nazodapesad, od comemahe
ta nobeloha zodien; soba tahil ginonupe pereje aladi, das
vaurebes obolehe giresam.

Casarem ohorela caba Pire: das zodonurenusagi cab:
erem ladanahe. Piiahe farezodem zodenurezoda adana gono
Iadapiel das home-tohe: soba ipame lu ipamis: das sobolo
vepe zodomeda poamal, od bogira aai ta piape Piamoel od
Vaoan!

Zodacare, eca, od zodameranu! odo cicale Qaa;
zodoreje, lape zodiredo Noco Mada, hoathahe Saitan!

Eu stapanesc peste tine, a zis Domnul Pamantului! Intra
putere sunt slavit deasupra §i dedesubt! Ale aceluia sunt
mainile soarelui, ca o sabie stralucitoare §i luna, ca o sabie de
foe. Acela masoara ve§mintele voastre in mijlocul ve§mintelor
mele.

§i el le spanzura, ca frunzele de palmier de mainile
mele §i straluce§te ve§mintele voastre cu lumina Infernului.

Eu v-am facut voua o lege, care stapane§te numai pe
sfin^i §i ea a dat rod de o suprema in^elepciune.

Va ve|i ridica glasurile voastre §i ve^i jura Lui supunere,
celui care traie§te triumfator, care nu are inceput §i nici sfar§it,
care straluce§te ca o flacara in mijlocul palatelor voastre §i
stapane§te peste voi, ca echilibrul vie^ii voastre.

109 De aici incolo vom reda pasajele enohiene in mod cursiv, dupa care va fi traducerea
textului ca atare.

140

De aceea vino si te arata! Deschide tainele crea^iei tale!
Fii prietenul meu, dupa cum sunt si eu! Caci sunt un slujitor
adevarat al preainaltului si inefabilului Regel al Iadului.

A doua cheie

Aceasta este un omagiu, pentru placerile care ne fac sa
traim. Aceasta a doua cheie enohica exprima recunoasterea
mostenirii noastre pamantesti si ea este ca un talisman al
puterii.

Adagita vau-pa-ahe zodonugonu fa-a-ipe salada! Vi-i-
vau el! Sobame ial-pereji i-zodazodazod pi-adapehe casarema
aberameji ta ta-labo paracaleda qo-ta lores-el-qo turebesa
ooge balatohe!

Giui cahisa lusada oreri od micalapape cahisa bia
ozodonugonu! lape noanu tarofe coresa tage o-quo maninu
IA-I-DON. Torezodu! gohe-el, zodacare eca ca-no-quoda!

Zodameranu micalazodo od ozadazodame vaurelar;
lape zodir IOIADI

Pot aripile vanturilor sa auda glasurile voastre
minunate? O, tu, mare neam al viermilor Pamantului!
Flacarile focului Iadului, ale aceluia, sunt in adancul falcilor
mele.

Pentru el am pregatit paharele nun^ii sau florile regale
ale dormitorului placerii.

Mai tari sunt picioarele voastre decat piatra seaca! Mai
puternice sunt glasurile voastre decat multe vanturi!

Caci tu esti o casa, care nu a mai fost, mantuit fiind de
mintea preaputernicei manifestari a Satanei.

Scoala-te, a spus Intaiul! Caci va veni la slujitorii sai.
Se va arata voua intru putere si ma va face pe mine eel mai
puternic vazator al lucrurilor 110 , fiindca eu sunt al Lui, al celui
care traieste vesnic.

110 Clarvazator.

141

A treia cheie

A treia cheie enohica subliniaza, cine are conducerea
pamantului. Ea a fost data prin mainile celor mai mari
magicieni satanici, care, de-a lungul timpului, au avut puterea
peste oamenii pamantului.

Micama! goho Pe-IAD! zodir com-selahe azodien biabe
os-lon-dohe. Norezodacahisa otahila Gigipahe; vaunid-el-
cahisa ta-pu-ime qo-mos-pelehe telocahe; qui-i-inu toltoregi
cahisa i cahisaji em ozodien; das at a beregida od torezodul!

Hi e-Ol balazodareji, od aala tahilanu-os netaabe:
daluga vaomesareji elonusa cape-mi-ali varoesa cala homila;
cocasabe fafenu izodizodope, od miinoagi de ginetaabe:
vaunu na-na-e-el: panupire malapireji caosaji.

Pilada noanu vaunalahe balata od-vaoan. Do-o-i-ape
mada: goholore, gohus, amiranu! Micama!

Yehusozod ca-ca-com, od do-o-a-inu noari
micaolazoda a-ai-om. Casarameji gohia:Zodacarel
Vaunigilaji! od im-ua-mar pugo pelapeli Ananael Qo-a-an.

lata!, a zis Satana. Eu sunt un cere peste acele maini,
care au stat peste cele 12 Impara^ii. §ase sunt locurile suflarii
vie^ii, pe cand restul sunt seceri ascu^ite sau Coarnele Mor^ii.

Acolo sunt creaturi ale Pamantului si nu sunt, in afara
de cei care sunt in mainile mele, care acum dorm, dar vor
invia.

Mai intai eu am facut pe conducatorii vostri si i-am pus
in 12 guverne, dand fiecaruia dintre voi putere continua,
asupra celor 9 veacuri, in asa fel incat, cele mai inalte vase ale
voastre si coh;urile guvernelor voastre, vor putea face mari
lucrari prin puterea mea, facand sa se reverse focurile vie^ii si
sa creasca mereu pe Pamant.

Astfel voi sunte^i viitoarele fuste ale justijiei si ale
adevarului [the skirts of justice and truth].

In numele lui Satana, ridica^i-va! Arata^i-va! lata! Mila
sa infloreste si numele sau va deveni puternic intre noi. Intru
aceasta noi spunem:Vino! Inal^a-te! §i da-ne sa fim partasi la
in^elepciunea Sa tainica, in crea^ia voastra.

142

A patra cheie

A patra cheie enohica se refera la ciclul veacurilor.

Otahil elasadi babaje, od dorepaha gohol: gi-cahisaje
auauago coremepe peda, dasonuf vivau-di-vau? Casaremi
oeli meapeme sobame agi coremepo carep-el: casaremeji
caro-o-dazodi cahisa od vaugeji; dasata ca-pi-mali cahisa ca-
pi-ma-on: od elonusahinu cahisa ta el-o calaa.

Torezodu nor-quasahi od fe-caosaga: Bagile zodir e-
na-IAD: das iod apila! Do-o-a-ipe quo-AAL, zodacare!
Zodameranu obelisonugi resat-el aafnor-mo-lapi!

Mi-am pus piciorul in partea de miazazi §i am privit la
mine §i am zis: Nu sunt oare tunete puternice, acelea care
stapanesc in al doilea unghi?

Sub acela eu am pus pe acelea, pe care nu le-am
numarat inca, in afara de Unul. In acela e al doilea inceput al
lucrurilor. §i e ca ceara de albine de puternic, mereu adaugand
numere ale timpului.

§i puterea lor e ca prima dintre cele noua.

Ridica-te, tu, fm al placerii §i cerceteaza Pamantul!
Pentru ca eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care este §i va fi
ve§nic!

In numele lui Satana, vino §i te arata lor, adevara^ilor
credincio§i, caci tu il po^i lauda pe El printre fiii oamenilor!

A cincia cheie

A cincia cheie enohica afirma locul traditional al
preo^ilor §i al vrajitorilor pe pamant, cu scopul de a indruma
gre§it pe oameni.

Sapahe zodimii du-i-be, od noasa ta qu-a-nis,
adarocahe dorepehal caosagi od faonutas peripesol ta-be-
liore. Casareme A-me-ipezodi na-zodaretahe afa; od

143

dalugare zodizodope zodelida caosaji tol-toregi; od zod-
cahisa esiasacahe El ta-vi-vau; od iao-d tahilada das hubare
pe-o-al; soba coremefa cahisa ta Ela Vaulasa od Quo-Co-
Casabe.

Eca niisa od darebesa quoa-asa: fetahe-ar-ezodi od
beliora: ia-ial eda-nasa cicalesa; bagile Ge-iad I-ell

Puterea cuvintelor a intrat in al treilea unghi §i vor ie§i
semin^e ale nebuniei, zambind cu dispre^ pe Pamant §i locuind
in stralucirea Cerului, ca un continuu mangaietor al distrugerii
de sine.

Intru acela eu am intarit stalpii bucuriei, pe domnii
drepta^ii §i le-am dat vasele de apa ale pamantului, impreuna
cu creaturile ei 111 .

Ei sunt fra^ii Primului §i Celui de al Doilea §i inceputul
celor care stau, caci sunt impodobiti cu mii de lampi, care ard
neincetat.

Acele numere sunt ale Primului, ale ultimilor §i ale
celor multumi^i de-a lungul secolelor.

De aceea voi veni la voi si voi asculta crea^ia voastra!
Vizita^i-ne in pace §i mangaiere! Da^i-ne sa primim tainele
voastre! Din ce motiv? Pentru ca Domnul nostru §i Stapanul
nostru este Cel unul al tuturor.

A §asea cheie

A §asea cheie enohica stabile§te structura §i forma, a
ceea ce vor fi Ordinul Trapezoidului §i Biserica Satanei.

Gahe sa-div cahisa em, micalazoda Pil-zodinu, sobam
El haraji mir babalonu od obeloce samevelaji, dalagare
malapereji ar-caosaji od acame canale, sobola zodare fa-
beliareda caosaji od cahisa aneta-na miame ta Viv od Da.

Daresare Sol-petahe-bienu. Be-ri-ta od zodacame jimi-
calazodo: sob-ha-atahe tarianu luia-he od ecarinu MADA
Qu-a-a-on!

111 Ale apei.

144

Sunt Noua spirite ale unghiului al patrulea, puterea
trapezoidului, care a fost format primul. Un chin al
nenoroci^ilor §i o podoaba a celor rai.

Da-le lor sage^i aprinse din crapaturile pamantului!
Pentru ca cei Noua vor munci in continuare la cursul vie^ii,
care va mangaia Pamantul. Ei sunt in stapanirea lui §i
continua ca Al doilea §i Al Treilea.

De aceea, asculta glasul meu! Eu voi vorbi cu voi §i va
voi mi§ca pe voi prin puterea §i prezen^a mea! Pe to^i cei care
lucra^i sa fifi o cantare in cinstea §i spre slava lui Dumnezeu,
in fikrfa voastra.

A §aptea cheie

A §aptea cheie enohica se folose§te pentru a invoca
placerea §i e un omagiu adus celor care ii farmeca pe oameni.
E o bucurie de incantarile trupului.

Ra-asa isalamanu para-di-zoda oe-cari-mi aao iala-
pire-gahe Qui-inu. Enai butamonu od inoasa ni pa-ra-diala.
Casaremeji ujeare cahirelanu, od zodonace lucifatianu,
caresa ta vavalezodirenu tol-hami.

Soba lonudohe od nuame cahisa ta Da o Desa vo-me-
dea od pi-beliare itahila rita od miame ca-ni-quola rital
Zodacare! Zodameranu! Iecarimi Quo-a-dahe od Imica-ol-
zododa aaiome. Bajirele papenore idalugama elonusahi-od
umapelifa vau-ge-ji Bijil -IAD!

Rasaritul este o casa a curvelor, care aduc cantare de
lauda stralucirii primei slave, prin Domnul eel Negru, Care §i-
a deschis gura Sa. §i ele au ajuns, ca sa locuiasca cu barba^i
puternici, care se bucura de ele.

Sunt impodobite cu podoabe stralucitoare, fiind ca ni§te
lucruri minunate intre toate fapturile.

Impara^iile care dainuie sunt Al Treilea §i al Patrulea.
Ele au turnuri puternice §i locuri de mangaiere, locuri ale
placeri §i ale uitarii de sine.

O, voi, slujitori ai placerii, venrfi! Arata^i-va! Canta^i
cantare Pamantului §i pe cei puternici dintre noi! Pentru ca

145

119

aceasta reamintire / rememorare e datatoare de putere iar
puterea noastra e intarita de mangaietorul nostru.

A opta cheie

A opta cheie enohica se refera la ivirea veacului satanic.

Bazodemelo i ta pi-ripesonu olanu Na-zodavabebe ox.
Casaremeji varanu cahisa vaugeji asa berameji balatoha:
goho IAD. Soba miame tarianu ta lolacis Abaivoninu od
azodiajiere riore.

Irejila cahisa da das pa-aox busada Caosago, das
cahisa od ipuranu telocahe cacureji oisalamahe lonucaho od
Vovina carebafe? NIISO! bagile avavago gohon. NIISO!

Bagile mamao siasionu, od mabezoda IAD oi asa-
momare poilape. NIIASA! Zodameranu ciaosi caosago od
belioresa od coresi ta beramiji.

In dupa amiaza primului este cea de a treia indulgent
facuta stalpilor de hiacint. In acea zi batranii vor deveni
puternici, pentru ca eu pregatesc pentru voi propria mea
dreptate, zice Satana, pentru cei care a^i continuat sa fi^i ca
ni§te scuturi ale lui Leviatan.

Cat de mul^i sunt cei care vor avea slava pamantului?
Aceia nu vor vedea moartea, pana cand nu va cadea casa §i
dragonul nu va fi prabu§it.

Bucura^i-va! Pentru ca coroanele templului §i
ve§mantul Lui este §i va fi coroana, celor care nu vor sta mult
timp departe. Vino! Arata-te!

A noua cheie

A noua cheie enohica avertizeaza cu privire la folosirea
substan^elor, a preparatelor farmaceutice, care ne fac sa traim

112 Se refera, probabil, la ritualul satanic, care are loc.

146

in lumi ireale §i apoi devenim dependente de ele. Adica o
protejare de falsele valori.

Micaoli beranusaji perejela napeta ialapore, das
barinu efafaje Pe vaunupeho olani od obezoda, soba-ca
upaahe cahisa tatanu od tarananu balie, alare busada so-
bolunu od cahisa hoel-qo ca-no-quodi cial. Vaunesa aladonu
mom caosago ta iasa olalore gianai limelala.

Amema cahisa sobra madarida zod cahisa! Ooa moanu
cahisa avini darilapi caosajinu: od butamoni pareme
zodumebi canilu.

Dazodisa etahamezoda cahisa dao, od mireka ozodola
cahisa pidiai Colalala. Ul ci ninu a sobame ucime. Bajile?
IAD BALATOHE cahirelanu pare! NIISO! od upe ofafafe;
bajile a-cocasahe icoresaka a uniji beliore.

O mare straja a focului, flacara a sabiilor cu doua tai§uri
(care e§ti cea care duci iluzia, ale carei aripi sunt pelin §i
miezul e sare), am stat cu picioarele la Apus §i am masurat
puterile lor.

Ele sunt stranse laolalta, ca un mu§chi al Pamantului,
caci oameni puternici au comoara lui. Blestema^i sunt cei care
ii nedrepta^esc!

In ochii lor sunt pietre de moara, mai grele decat
Pamantul si din gurile lor curg mari de sange. Creierele lor
sunt acoperite cu diamante §i peste captele lor sunt stancile de
marmura.

Fericit este acela fa^a de care ei nu-§i incrunta
sprancenele! De ce? Pentru ca Domnul Drepta^ii se bucura in
ei! Fugi^i, arunca^i-va flacoanele [cu halucinogene n.n.],
pentru ca e momentul sa cere^i mangaierea!

A zecea cheie

A zecea cheie enohica creeaza mania excesiva §i
produce violen^a. E periculos sa o spui, daca nu ^i-ai pus in
garda propria comunitate. E ca o scaparare a luminii
fulgerului.

147

Coraxo cahisa coremepe, od belanusa Lucala
azodiazodore paebe Soba iisononu cahisa uirequo ope
copehanu od racalire maasi bajile caosagi; das yalaponu
dosiji od basajime; od ox ex dazodisa siatarisa od salaberoxa
cynuxire faboanu.

Vaunala cahisa conusata das daox cocas a o Oanio
yore vohima ol jizod-yazoda od eoresa cocasaji pelosi molui
das pajeipe, laraji same darolanu matorebe cocasaji emena.
El pataralaxa yolaci matabe nomiji mononusa olora jinayo
anujelareda. Ohyol ohyol noibe Ohyol caosagonu! Bajile
madarida i zodirope cahiso darisapa! NIISO! caripe ipe
nidalil

Tunetele maniei au fost puse in somnul Nordului,
aidoma unui stejar ale carui ramuri sunt patate de ganiatul
plangerii §i plangere inal^a pentru Pamant, care arde zi §i
noapte §i vomita capetele scorpionilor §i sulf viu, amestecat cu
otrava.

Acestea sunt tunetele, care urla imediat. Sunt de o mie
de ori mai puternice decat cutremurul de pamant §i de mii de
ori mai multe decat valurile. Ele nu au odihna §i nu o cunosc
niciodata.

O piatra e mai importanta decat o mie, fiind egala cu
inima omului, care na§te gandurile. Vai! Vai! Da, vai §i amar
va fi pe Pamant, la cererea ei, care a fost §i va fi minunata.
Plecati, daca nu pute^i sa asculta^i puterea cuvintelor!

A unsprezecea cheie

A unsprezecea cheie enohica este folosita pentru a vesti
venirea mor^ii §i stabilirea felului de a fi, pe care il vom avea
dincolo de mormant. O legare de pamant. O chemare la
inmormantare.

Oxiayala holado, od zodirome O coraxo das
zodiladare raasyo. Od vabezodire cameliaxa od bahala:
NIISO! salamanu telocahe!

148

Casaremanu hoel-qo, od ti ta zod cahisa soba coremefa
iga. NIISA! bagile aberameji nonugape. Zodacare eca od
Zodameranu! odo cicale Qaa!

Zodoreje, lape zodiredo Noco Mada, hoathahe Saitan!

Puterea tronului create §i exista 5 tunete, care zboara in
Rasarit. §i vulturul a spus §i a strigat cu putere: Ie§iji afara din
casa mor^ii! §i ei s-au adunat la un loc. §i au venit cei
masura^i. §i ei sunt cei nemuritori, care stapanesc vijeliile.

Iq§\\\\ Caci eu am pregatit un loc pentru voi. Venrfi §i
arata^i-va! Descoperrfi tainele creaturilor voastre! Frfi prietenii
mei, pentru ca eu sunt Dumnezeul vostru, adevaratul adorator

1 1 T

al trupului [the true worshipper of the flesh] , care este viu

in veci

i!

A doisprezecea cheie

A doisprezecea cheie enohica este folosita ca mod de
descarcare a dezamagirii pentru un om aflat in mizerie. Ea
aduce suferin^a §i bataia asupra acelora, care au nascut
suferin^a in aljii.

Nonuci dasonuf Babaje od cahisa ob hubaio tibibipe?
alalare ataraahe od eft Darix fafenu mianu ar Enayo ovof!
Soba dooainu aai i VONUPEHE. Zodacare, gohusa, od
Zodameranu.

Odo cicale Qaa! Zodoreje, lape zodiredo Noco Mada,
hoathahe Saitan!

O, voi, care face^i ordine in Sud si care sunte^i
felinarele triste^ii, inarma^i-va §i venrfi la noi! Aduce^i cu voi
legiunile armatei Iadului, caci Domnul Iadului va fi preaslavit,
eel care, intre voi, se nume§te: Manie! Venrfi aici §i arata^i-va!
Deschide-^i tainele creaturilor voastre! Fii prieten cu mine,

113 Tocmai de aceea, pornografia satanista, pornografia ca obiect cultual in etosul
satanist inseamna o adorare a trupului §i a perversitajilor sexuale, cultul pentru trup §i
pentru sexualitatea dezmajata fiind socotite manifestari de respect fa{a de materialitatea
noastra.

149

pentru ca §i eu sunt prietenul tau! Sunt adevaratul adorator al
preinaltului §i inefabilului Rege al Iadului!

A treisprezecea cheie

A treisprezecea cheie enohica e folosita pentru a face
impotent pe cineva §i a opri placerea pentru sex a aceluia.

Napeai Babajehe das berinu vax ooaona larinuji
vonupehe doalime: conisa olalogi oresaha das cahisa afefa.

Micama isaro Mada od Lonu-sahi-toxa, das ivaumeda
aai Jirosabe. Zodacare od Zodameranu. Odo cicale Qaa!
Zodoreje, lape zodiredo Noco Mada, hoathahe Saitan!

O, voi, sabii ale Sudului, care ave^i ochii a^inti^i spre
mania pacatului, face^i pe oameni be|i, pe cei care sunt goi!
lata, fagaduin^a Satanei §i puterea Lui, sunt chemate intra voi
ca cea mai mare durere! Venrfi §i arata^i-va! Descoperrfi
tainele creaturilor voastre! Pentru ca eu sunt slujitoral aceluia,
al Dumnezeului vostra, adevaratul adorator al preinaltului §i
inefabilului Rege al Iadului!

A paisprezecea cheie

A paisprezecea cheie enohica este o chemare la
razbunare §i la manifestarea drepta^ii.

Noroni bajihie pasahasa Oiadal das tarinuta mireca ol
tahila dodasa tolahame caosago homida: das berinu orocahe
quare: Micama! Bial! Oiad; aisaro toxa das ivame aai
Balatima.

Zodacare od Zodameranu! Od cicale Qaa! Zodoreje,
lape zodiredo Noco Mada, hoathahe Saitan!

O, voi, fii §i fiice ale mnuilor mucegaite [mildewed
minds], care cere^i judecata inca nefacuta! lata, glasul Satanei!

150

Fagaduin^a Lui, a celui care este chemat intre voi ca acuzator
§i judecator absolut.

Venrfi §i arata^i-va! Descoperrfi tainele creaturilor
voastre!

Fii prieten cu mine, pentru ca §i eu sunt prietenul tau!
Sunt adevaratul adorator al preinaltului §i inefabilului Rege al
Iadului!

A cincisprezecea cheie

A cincisprezecea cheie enohica este o decizie de
aceptare §i in^elegere a stapanilor, a celor care au datoria sa
spuna pove§tile, celor care cauta dumnezei spirituali.

Ilasa! tabaanu li-El pereta, casaremanu upaahi cahisa
dareji; das oado caosaji oresacore: das omaxa monasagi
Baeouibe od emerajisa Iaiadix. Zodacare od Zodameranu!
Odo cicale Qaa.

Zodoreje, lape zodiredo Noco Mada, hoathahe Saitan!

O, tu, stapanul primei flacari, ale carui aripi sunt
creatoare de paienjeni§uri, care urzesc Pamantul cu pustiuri.
Tu cuno§ti eel mai bine numele „drepta{ii" §i pecetea cinstei
celei false.

Vino §i arata-te! Descopera tainele creaturilor voastre!

Fii prieten cu mine, pentru ca §i eu sunt prietenul tau!
Sunt adevaratul adorator al preinaltului sj inefabilului Rege al
Iadului!

A §aisprezecea cheie

A §aisprezecea cheie enohica face recunoa§terea celor
mai incredibile contraste ale pamantului §i spirijina aceste
dihotomii.

Ilasa viviala pereta! Salamanu balata, das acaro
odazodi busada, od belioraxa balita: das inusi caosaji

151

lusadanu emoda: das ome od taliobe: darilapa iehe ilasa
Mada Zodilodarepe. Zodacare od Zodameranu.

Odo cicale Qaa: zodoreje, lape zodiredo Noco Mada,
hoathahe Saitan!

O, tu, a doua flacara, a casei drepta^ii, care ai avut
inceputurile in slava §i vei mangaia pe eel drept! Tu
calatore§ti pe Pamant cu picioare de foe. Tu in^elegi §i separi
creaturile!

Mare e§ti tu in Dumnezeul, care se incordeaza §i
cucere§te!

Vino §i arata-te! Descopera tainele creaturilor voastre!

Fii prieten cu mine, pentru ca §i eu sunt prietenul tau!
Sunt adevaratul adorator al preinaltului §i inefabilului Rege al
Iadului!

A §aptesprezecea cheie

A §aptesprezecea cheie enohica se folose§te ca luminare
a celor numara^i §i ca distrugere prin descoperire.

Ilasa dial pereta! soba vaupaahe cahisa nanuba
zodixalayo dodasihe od berinuta faxisa hubaro tasataxa
yolasa: soba lad i Vonupehe o Uonupehe: aladonu dax ila od
toatare! Zodacare od Zodameranu!

Odo cicale Qaa! Zodoreje, lape zodiredo Noco Mada,
hoathahe Saitan!

O, tu, cea de a treia flacara, ale carei aripi sunt spinii,
care dau na§tere la tulburare §i care ai mii de lampi vii, care
merg inaintea ta!

E§ti a lui Dumnezeu, care este pedeapsa intru manie.
Incinge-ti coapsele tale §i inghite ca un rechin!

Vino §i arata-te! Descopera tainele creaturilor voastre!

Fii prieten cu mine, pentru ca §i eu sunt prietenul tau!
Sunt adevaratul adorator al preinaltului sj inefabilului Rege al
Iadului!

152

A optsprezecea cheie

A optsprezecea cheie enohica este o deschidere a
por^ilor Iadului §i o privire spre Lucifer §i spre binecuvantarea
sa.

Ilasa micalazoda olapireta ialpereji beliore: das odo
Busadire Oiad ouoaresa caosago: casaremeji Laiada eranu
berinutasa cafafame das ivemeda aqoso adoho Moz, od
maoffasa.

Bolape como belioreta pamebeta. Zodacare od
Zodameranu! Odo cicale Qaa. Zodoreje, lape zodiredo Noco
Mada, hoathahe Saitan!

O, tu, lumina puternica §i flacara arzatoare a
mangaierii! Descopera slava Satanei in mijlocul Pamantului!
Arata marile taine ale adevarului, celor care sunt ai lui pentru
totdeauna!

Aceasta e chemarea intru impara^ia ta. Puternic prin
bucurie §i fara masura. Fii tu o fereastra a mangaierii pentru
mine!

Vino §i arata- te! Descopera tainele creaturilor voastre!

Fii prieten cu mine, pentru ca §i eu sunt prietenul tau!
Sunt adevaratul adorator al preinaltului §i inefabilului Rege al
Iadului!

A noudsprezecea cheie

A nouasprezecea cheie enohica este cea mai mare
sus^inere a echilibrului natural al pamantului, legea
prosperita^ii §i a junglei. Aceasta e ce mai mare revarsare a
furiei pentru cei mizerabili §i stabile§te legile succesului,
pentru cei care iubesc via^a.

Madaritza das perifa LIL cahisa micaolazoda saanire
caosago odfifisa balzodizodarasa Iaida.

Nonuca gohulime: Micama adoianu MADA faoda
beliorebe, soba ooaona cahisa luciftias peripesol, das

153

aberaasasa nonucafe netaaibe caosaji od tilabe adapehaheta
damepelozoda, tooata nonucafe jimicalazodoma larasada
tofejilo marebe yareyo IDOIGO, od torezodulape yaodafe
gohola, Caosaga, tabaoreda saanire, od caharisateosa
yorepoila tiobela busadire, tilabe noalanu paida oresaba, od
dodaremeni zodayolana.

Elazodape tilaba paremeji peripesatza, od ta qurelesata
booapisa. Lanibame oucaho sayomepe, od caharisateosa
ajitolorenu, mireca qo tiobela lela.

Tonu paomebeda dizodalamo asa pianu, od
caharisateosa aji-la-tore-torenu paracahe a sayomepe.
Coredazodizoda dodapala od fifalazoda, lasa manada, od
faregita bamesa omaosa.

Conisabera od auauotza tonuji oresa; catabela
noasami tabejesa leuitahemonuji. Vanucahi omepetilabe
oresa! Bahile? Moooabe OL coredazodizoda.

El capimao itzomatzipe, od cacocasabe gosaa. Bajilenu
pii tianuta a babalanuda, odfaoregita teloca uo uime.

Madariatza, torezodu III Oadariatza orocaha aboaperi!
Tabaori periazoda aretabasa! Adarepanu cores ata dobitza!
Yolacame periazodi arecoazodiore, od quasabe qotinuji!
Ripire paaotzata sagacore! Umela od peredazodare cacareji
Aoiveae coremepeta! Torezodu!

Zodacare od Zodameranu, asapeta sibesi butamona das
surezodasa Tia balatanu. Odo cicale Qaa, od Ozodazodama
pelapeli IADANAMADA!

O voi, placeri, care locui^i in primul aer! Voi sunte^i
puterea Pamantului §i face^i judecata puterii. Caci vi s-a spus:
lata fa^a Satanei, inceputul mangaierii, pentru ochii care sunt
stralucitori ca stelele.

Vi s-a dat stapanirea Pamantului §i varietatea lui
inexprimabila. Frfi puternici §i in^elegeti sa va folosrfi de toate
lucrurile in acord cu providen^a Sa, a celui care sta pe Tronul
Infernului.

Caci el se ridica, Inceputul, §i zice: Stapanrfi pamantul
§i impar^i-1 pe el! Slava fiecarei par^i va fi intotdeuna be^ia §i
tulburarea. Desigur, ea se va implini prin pofta §i va stapanii
§i al^ii ii vor sluji ei.

154

Face^i ca un anotimp sa se confunde cu altul §i nicio
creatura sa nu se asemene ei. Toate numerele ei sa fie diferite
dupa calitatea lor. §i nicio creatura sa nu fie egala cu o alta.

Creaturi rationale ale Pamantului §i Oameni, sa ne
jignim §i sa ne omoram unii pe al^ii! §i locurile unde au locuit
cei mor^i §i pe ei sa ii uitam!

Lucrarea Omului §i slava lui vor fi stricate.
Constructive lui vor deveni pe§teri pentru fiarele salbatice ale
pamantului.

In^elegerea lui se va confunda cu intunericul. De ce?
Pentru ca regret, ca 1-am facut pe Om.

Pe unul ea il va cunoa§te, pe cand altul ii va fi strain.
Fiindca ea este patul unei curve §i ea locuie§te in palatul
Regelui Lucifer.

Deschideti larg por^ile Iadului! Cerurile de jos \i se
pleaca tie §i ni slujesc tie! Stapanrfi pe cei care stapanesc!
Aruncaji-i pe cei cazu^i! Ridicati-i pe cei care se dezvolta §i
distrugeti-i pe cei putrezi!

Sa nu fie loc in care sa nu fie un numar. Marrfi-i §i
scade^i-i pana la stele pe aceia care au fost numara^i.

Scoala-te! Vino! Arata-te inaintea legamantului gurii
Lui, a Celui care S-a jurat pentru noi in dreptatea Sa.
Deschide tainele creaturilor voastre §i fa-ne parta§i
INJELEPCIUNII NEPANGARITE!

YANKEE ROSE

155

Teologie pentru azi

Traducerea de fata e proprietatea
platformei Teologie pentru azi si apartine, in
exclusivitate, Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus.

Este o editie online gratuita, editata ca text
auxiliar al cartii traducatorului: Lumea
postmoderna si depersonalizarea omului.

Ea nu este destinata ca sa apara in foaie,
asa ca nu admitem tiparirea si comercializarea ei
de catre cineva, in format clasic.

156

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§

Teologie pentru azi
Toate drepturile rezervate

157